Transformări majore în sistemul de pensii din România

Sistemul de acordare a pensiilor minime în România a suferit o serie de transformări substanțiale în ultimii ani, odată cu intrarea în vigoare a Legii 360/2023. Această lege a adus modificări semnificative, abrogând astfel prevederile anterioare și stabilind un mod nou de reglementare a pensiilor minime. Deși Legea 127/2019, care prevedea o abordare inovatoare în acordarea acestor pensii, a fost amânată în implementare până la 1 ianuarie 2024, noul cadru legal introdus prin Legea 360/2023 a schimbat radical direcția sistemului de pensii.
[read more]

Eliminarea prevederilor legate de pensia minimă

La 1 ianuarie 2024, Legea 360/2023 a intrat în vigoare, revocând astfel Legea 127/2019 și schimbând radical direcția sistemului de pensii. Una dintre consecințele majore ale acestei schimbări a fost eliminarea prevederilor legate de pensia minimă, lăsând domeniul să fie reglementat prin Ordonanța de Urgență 6/2009, care instituie indemnizația socială pentru pensionari.

Situația actuală a pensiilor minime în România

În absența unor dispoziții clare privind pensiile minime în Legea 360/2023, situația actuală este definită de Ordonanța de Urgență 6/2009. Conform acesteia, pensia minimă garantată este de 1.281 de lei începând cu 1 ianuarie 2024. Această sumă fixă se acordă automat celor care ar primi, conform legii, mai puțin decât acest cuantum.

Cu toate acestea, prin OUG 115/2023 s-au introdus măsuri fiscal-bugetare, inclusiv o majorare a pensiei minime la aproximativ 1.300 de lei începând cu 1 ianuarie. Această majorare a avut loc în ciuda abrogării Legii 127/2019, arătând flexibilitatea sistemului de pensii în a adapta și ajusta sumele acordate în funcție de schimbările circumstanțelor economice și sociale.

Propunerea inițială pentru calcularea pensiilor minime

Legea 127/2019, care nu a avut oportunitatea de a intra în vigoare, propunea o abordare inovatoare privind pensiile minime. Potrivit acesteia, cuantumul pensiilor minime ar fi fost determinat în funcție de mai multe criterii.

Astfel, conform Legii 127/2019:

• Minimul nu ar fi putut fi mai mic de 45% din salariul minim brut;
• Maximul ar fi fost limitat la 75% din salariul minim brut;
• Un procent suplimentar de 1% ar fi fost adăugat pentru fiecare an de stagiu de cotizare peste 15 ani;
• Nu ar fi fost posibil să se depășească limita maximă menționată anterior.

Legea propusă prevedea că persoanele cu o vechime între 10 și 15 ani ar fi primit o pensie minimă de cel puțin 40% din salariul minim brut, iar suma ar fi crescut cu 1% pentru fiecare an de cotizare între 11 și 14 ani. Cei cu mai puțin de zece ani de cotizare ar fi avut dreptul la o pensie minimă de 40% din salariul minim brut. În plus, beneficiarii de pensii de urmaș ar fi avut dreptul la o pensie minimă de 35% din salariul minim brut pentru fiecare urmaș în parte.

Reforma sistemului de pensii în România a adus schimbări semnificative în acordarea pensiilor minime. Chiar dacă Legea 127/2019 nu a intrat în vigoare, propunerea sa a arătat un nou mod de calcul al acestor pensii, bazat pe stagiul de cotizare și salariul minim brut. În prezent, sistemul de pensii din România se bazează în principal pe Ordonanța de Urgență 6/2009, care stabilește un cuantum fix pentru pensia minimă garantată. Cu toate acestea, măsurile adoptate prin OUG 115/2023 demonstrează că sistemul de pensii este capabil să se adapteze schimbărilor economice și sociale pentru a asigura un nivel de trai decent pentru pensionari.
[/read]