Timp de 15 ani, relatia mea cu sotul a fost frumoasa, binentales cu mici probleme, ca in orice familie. In anul 1995, datorita unui imprumut la banca, am pierdut apartamentul in care locuiam. Cu doi copii mici, am fost nevoiti sa ne mutam la parinti mei.

Trei ani mai tarziu, sotul meu a plecat in Franta, dupa care am plecat si eu, lasand fetele cu parintii mei. Am muncit amandoi timp de doi ani si am reusit sa cumparam o casa.

Reclamă

Casa pe care am cumparat era departe de parintii mei si am fost nevoita sa imi las sotul singur in Franta, iar eu sa raman cu fetele in Romania. In tot acest timp vorbeam la telefon si ne vedeam la cateva luni.

In acest timp, in viata sotului mea a aparut o femeie, una care a facut din el un om care nu se mai controla.

Vorbea urat chiar si cu fetele, nu vroia sa mai mergem la el. Pentru mine si pentru fiica mea cea mica (care il iubeste si acum foarte mult pe sotul meu) a fost un soc. Am decazut psihic, nu mai mancam, nu mai dormeam, viata mea era un vis din care nu ma mai puteam trezi.

Anii au trecut, eu mi-am gasit un job si incet, incet uitam prin ce am trecut. Intr-o zi, sotul meu a ramas fara slujba, fara bani si a rugat fetele sa il primim acasa.

L-am primit, l-am iertat, dar el tot a continuat sa ma insele. De fiecare data aflam, pentru ca nu stia sa ascunda relatiile extraconjugale pe care le avea.

Apoi s-a cumintit cativa ani, pana a plecat in Africa, unde bineinteles ca a gasit una de 24 ani, mai mica decat fiicele lui. Acum lucreaza in Franta, vine acasa lunar, dar are alta amanta mai mica cu 20 ani ca el. Chiar daca am aflat, el neaga ca are aceasta relatie.

Va rog, spuneti-mi ce sa fac?

Povestea relatată evidențiază o succesiune de evenimente dificile și provocări personale, într-o relație care, inițial, părea stabilă și fericită. Înfruntarea pierderii apartamentului și relocarea temporară la părinți au fost primele semne ale unor vremuri grele.

Cu toate acestea, determinarea de a începe o viață nouă, prin munca în străinătate, a arătat un angajament profund față de familie și dorința de a depăși obstacolele împreună.

Din păcate, distanța fizică și emoțională creată de plecările repetate ale soțului a permis apariția infidelităților, punând relația la grele încercări.

De-a lungul timpului, infidelitățile soțului au provocat traume emoționale enorme, nu doar pentru protagonistă, ci și pentru copii. Aceste trădări au dus la pierderea încrederii și la o stare de confuzie și suferință profundă.

În ciuda acestui tumult emoțional, protagonista a demonstrat o remarcabilă capacitate de iertare, sperând la o schimbare în comportamentul soțului. Totuși, infidelitățile repetate și lipsa angajamentului de a se schimba din partea acestuia au menținut o dinamică nesănătoasă și dureroasă în relația lor.

În concluzie, povestea subliniază importanța respectului reciproc, a comunicării și a angajamentului sincer într-o relație. Protagonista se află acum la o răscruce, fiind nevoită să ia o decizie dificilă cu privire la viitorul său și al copiilor săi.

Este esențial să prioritizeze propria bunăstare emoțională și să decidă dacă această relație mai poate susține un viitor comun sau dacă ar fi mai benefic să meargă pe un drum separat.

Căutarea sprijinului din partea unor prieteni de încredere, a familiei sau a unui consilier ar putea oferi claritate și susținere în acest proces de decizie.