Constantin Ionescu, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, avertizează că zona seismică Vrancea poate genera un cutremur cu magnitudinea de până la 7,6. Declarația vine în contextul în care ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a atras atenția că activitatea seismică din România s-a intensificat în ultimii ani și a subliniat riscul unui seism puternic.

„Teritoriul României este dominat de zona seismică Vrancea, zonă care poate să genereze cutremure cu magnitudini de 7,2 sau 7,4 și chiar 7,6 cândva, nu se știe când.

Reclamă


Acest cutremur care va veni în viitor poate să afecteze tot fondul construibil care încă n-a fost pus în siguranță ca urmare a cutremurelor anterioare din 1977, 1986, 1990 și cele care s-au mai produs mai târziu.”– Constantin Ionescu, directorul INFP

Directorul INFP subliniază că, deși seismologii pot identifica zona unde se va produce un astfel de cutremur, nimeni nu poate anticipa momentul exact al producerii acestuia.

„După cum ați văzut, și în Santorini s-a spus că va veni un cutremur mare, dar nu se știe când și de ce intensitate va fi. La fel și în România… Este posibil să apară un cutremur, dar nu știm când va veni și cât de mare va fi. Noi știm unde va fi, asta este important.”– Constantin Ionescu, directorul INFP

Ministrul Dezvoltării: România nu este pregătită pentru un cutremur major

Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, a declarat într-un interviu pentru Europa FM că România ar putea fi lovită de un cutremur puternic, iar infrastructura actuală nu este pregătită pentru un asemenea scenariu.

„Va veni un seism puternic în România. Întrebarea este când va veni, ceea ce, astăzi, nu putem să știm cu siguranță. Și a doua întrebare foarte importantă pentru care trebuie să lucrăm în fiecare zi: cum ne va găsi acel seism.”– Cseke Attila, ministrul Dezvoltării

Acesta a explicat că, deși autoritățile au încercat să îmbunătățească măsurile de siguranță, starea actuală a clădirilor rămâne o problemă majoră.

„Din punct de vedere al fondului construit, nu suntem foarte bine. Sigur, noi nu avem o evaluare încă finală, pentru că noi în 2022 am creat un nou cadru legislativ, o nouă lege pe riscul seismic, care a schimbat filosofia de abordare a statului.”– Cseke Attila, ministrul Dezvoltării

Ministrul Dezvoltării a explicat că noul cadru legislativ impune măsuri mai stricte pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat, însă procesul este de durată și necesită resurse financiare considerabile. În acest context, multe clădiri rămân vulnerabile în fața unui posibil cutremur major.

Experții atrag atenția asupra faptului că un seism de mare magnitudine, similar cu cel din 1977, ar putea avea un impact devastator asupra unor zone intens populate, mai ales în București și în alte orașe cu fond construit vechi.

În ultimii ani, activitatea seismică în România a fost intens monitorizată, iar cutremurele de intensitate medie care au avut loc în zona Vrancea au fost considerate de specialiști drept semnale că tensiunea acumulată în scoarța terestră ar putea duce, la un moment dat, la un cutremur semnificativ.

Deși România dispune de un sistem de monitorizare seismică performant, capacitatea de prevenire a pagubelor depinde în mare măsură de consolidarea clădirilor și de educarea populației privind măsurile de siguranță în caz de cutremur.