Când și în ce condiții va mai putea Călin Georgescu să candideze la alegeri, în România. Precizările Curții Constituționale

Călin Georgescu nu va putea candida la alegerile prezidențiale din mai 2025, după ce Biroul Electoral Central i-a respins candidatura, decizie confirmată de Curtea Constituțională a României. Hotărârea CCR, publicată în Monitorul Oficial pe 8 aprilie 2025, explică în ce condiții ar putea reveni în cursa electorală în viitor.

condițiile în care Călin Georgescu ar putea candida din nou

Contestația împotriva deciziei BEC a fost formulată de senatorul AUR George Vlăescu și a fost analizată de Curtea Constituțională pe 16 martie 2025. La ședință a fost prezent și procurorul Ioan Sorin Daniel Chiriazi, reprezentând Ministerul Public.

Senatorul AUR a susținut că„Biroul Electoral Central și-a depășit atribuțiile legale, realizând o judecată pe fond a candidatului Călin Georgescu”, fără a prezenta, potrivit acestuia, faptele comise sau probele care să justifice respingerea candidaturii.

Vlăescu a criticat și faptul că BEC și-a bazat decizia pe Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care a fost dispusă reluarea procesului electoral. În opinia senatorului, această hotărâre

„nu echivalează cu o neîndeplinire a condițiilor de eligibilitate de către candidatul Călin Georgescu și nici cu instituirea unei incompatibilități permanente în ceea ce privește dreptul acestuia de a fi ales în funcția de Președinte al României”.

Judecătorii CCR au respins argumentele invocate, menționând că, în lipsa unei reglementări clare, Curtea poate stabili obligații în sarcina autorităților, inclusiv aplicarea directă a Constituției. În acest sens, BEC

„a dat eficiență caracterului general obligatoriu al hotărârii Curții”.

O precizare esențială din documentul CCR se referă la durata măsurii care îl afectează pe Călin Georgescu. Curtea arată că sancțiunea nu este permanentă, ci se analizează individual, în funcție de fiecare caz. În motivarea deciziei, se precizează:

„Cu privire la aspectul referitor la valorificarea în timp a anumitor atitudini/luări de poziție contrare principiilor și valorilor constituționale, Curtea, prin Hotărârea nr. 7 din 11 martie 2025, a subliniat că încălcarea acestora nu conduce la o sancționare perpetuă a persoanei prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României.
Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale”

CCR mai arată că BEC a avut temei legal să respingă candidatura lui Georgescu, raportându-se la Hotărârea Curții din decembrie 2024. Documentul respectiv este considerat sursa de inițiere, organizare și desfășurare a procesului electoral pentru alegerea președintelui în 2025, chiar dacă este vorba de o reluare a scrutinului.

Judecătorii explică faptul că, deși procesul electoral este nou, acesta respectă „aceleași coordonate ale succesiunii mandatului prezidențial început în 2019”.

Călin Georgescu s-a înscris în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale din 2024, candidatură care i-a fost admisă de Biroul Electoral Central. La scrutinul din 24 noiembrie, acesta s-a clasat pe primul loc, însă rezultatul a fost contestat în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, unde instituțiile cu atribuții în domeniul securității au semnalat posibile influențe externe asupra desfășurării alegerilor.

În ciuda suspiciunilor, Curtea Constituțională a validat rezultatul primului tur de scrutin. Totuși, cu trei zile înainte de turul al doilea, CCR a emis Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, care a decis reluarea întregului proces electoral. Această hotărâre a devenit temeiul juridic pentru excluderea lui Călin Georgescu din alegerile prezidențiale reprogramate pentru mai 2025.

Judecătorii constituționali au reiterat faptul că decizia CCR din decembrie 2024 este general obligatorie și că autoritățile, inclusiv BEC, au obligația să o respecte în aplicarea legii.

Mai mult, aceștia au explicat că procesul electoral reluat în 2025 are același caracter de continuitate instituțională cu alegerile din 2019, fiind parte a aceluiași ciclu constituțional.

„Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 își are ca sursă de inițiere, organizare și desfășurare Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024”, se menționează în motivarea CCR.

În consecință, chiar dacă este vorba despre o nouă rundă electorală, aceasta nu este separată de contextul constituțional anterior, ceea ce justifică excluderea lui Georgescu din cursa prezidențială.

Curtea subliniază însă că interdicția care i-a fost aplicată nu are caracter definitiv și că, în viitor, dreptul acestuia de a candida poate fi reevaluat. Evaluarea se va face individual, în funcție de respectarea valorilor constituționale la momentul unei noi candidaturi.

Astfel, potrivit deciziei Curții Constituționale, Călin Georgescu nu este exclus definitiv din viața politică și ar putea participa la alegerile din anii următori, dacă îndeplinește condițiile legale și constituționale specifice fiecărui scrutin.