Alegerile prezidențiale din România reprezintă un punct de interes major pentru capitalele europene, Washington, Kiev și Moscova

Astăzi, românii încercă din nou să aleagă un nou președinte, după ce prima încercare a fost marcată de scandal și confuzie. În urma rezultatelor din 24 noiembrie, Călin Georgescu, un candidat cu înclinații mistice, a fost plasat pe primul loc. Cu toate acestea, rezultatul a fost anulat din cauza acuzațiilor de fraudă în campanie și de interferență rusă.

Reacția internațională

Vicepreședintele american, JD Vance, a criticat dur România pentru această decizie, provocând o undă de șoc în mediul politic românesc

, care se bazează foarte mult pe relația sa specială cu SUA. Georgescu nu a putut participa la reluarea alegerilor.

Candidații și așteptările

Aceste alegeri opun un naționalist, George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), împotriva a trei centriști: Nicușor Dan, primarul Bucureștiului; Crin Antonescu, un liberal care reprezintă coaliția de guvernare social-democrată și național-liberală; și Elena Lasconi, o independentă. Alți șapte candidați sunt înscriși pe buletinul de vot. Dacă niciunul dintre ei nu obține peste 50% din voturi, pe 18 mai va avea loc un tur de scrutin între primii doi candidați. Rezultatul alegerilor este așteptat cu nervozitate în capitalele europene, la Washington, Kiev și Moscova. România este o rută importantă de tranzit pentru sistemele de armament și muniție către Ucraina. Țara are un scut american antirachetă la Deveselu și trei baze aeriene importante de la care NATO efectuează misiuni de poliție aeriană până la granița dintre Ucraina și Moldova și deasupra Mării Negre. Ucraina exportă 70% din grânele sale pe coasta Mării Negre, prin apele teritoriale românești, către Istanbul. Marina română demină aceste ape, iar forțele aeriene române antrenează piloți ucraineni să piloteze avioane F-16. Administrația Trump își reevaluează angajamentul față de România. Un acord de scutire de vize a fost anulat brusc în ajunul alegerilor.