Razboiul hibrid in Romania: Vulnerabilitati, consecinte si solutii

Contextul razboiului hibrid

Suntem într-un plin război fără reguli, un război hibrid care profită de vulnerabilități și care „se joacă cu mintea oamenilor”. Jilava este o comună situată la nici 15 kilometri față de București. În același timp, este una dintre comunele ilfovene în care George Simion a obținut cel mai mare scor la alegerile prezidențiale din 2025, fiind votat de aproximativ 62% dintre locuitori.

„Slăbirea moralului” și „slăbirea capacității de rezistență” ale cetățeanului obișnuit sunt două dintre efectele acestei perioade pe care o trăim.

Este vorba de un război fără reguli, în care nu există un „buton roșu” de descurajare și în care cetățeanul obișnuit este supus constant atacurilor inamicului: războiul hibrid.

Perceptia cetatenilor asupra razboiului hibrid

O stare de resemnare și o lipsă de încredere în „ei” (reprezentanți ai statului, inclusiv ai autorităților și politicienilor) s-a regăsit în cazul tuturor locuitorilor din Jilava care au acceptat să stea de vorbă cu reporterul Digi24.ro. „Viața merge înainte, bătrânețea la fel”, a fost expresia principală. „Eu mâine-poimâine mă duc la vale. Viața merge greu. Nivelul de trai nu e îmbunătățit. Facem economie? Scade din salariu, îmi scade mie din pensie? Ce facem? Avem în primul rând medicamente, uite, mă duc să dau bani pe medicamente, am lumină de plătit. Mai și beau, ce să fac, sunt bolnav, dar nu trebuie să mă usuc. Nu e bine”, a spus un locuitor din comună.

Pierderea încrederii în „ei” (reprezentanți ai statului, inclusiv ai autorităților și politicienilor), care pornește din multiple probleme ale societății, este și un efect al războiului hibrid. „Nu poți să abordezi războiul hibrid fără să implici societatea și cetățeanul obișnuit”, a subliniat Constantin Ionescu, fost consilier de stat (directorul Oficiului Informații Integrate), într-un interviu acordat Digi24.ro.

Spre exemplu, în Ucraina, scopul a fost erodarea moralului național, slăbirea încrederii în lideri. În alte state europene, vorbim despre polarizarea societății, reducerea încrederii în NATO/UE, influențarea deciziilor politice sau alimentarea diviziunilor între state occidentale. Pe alte continente, Rusia încearcă să promoveze propria viziune asupra unei lumi multipolare. Iar în plan intern, dezinformarea este folosită în Rusia pentru a justifica acțiunile regimului și pentru a menține sprijinul intern.

„Războiul hibrid are loc în mințile oamenilor”, a menționat și profesorul Corneliu Bjola. „Pe aceste paliere – percepție, conținut, infrastructură – se desfășoară lupta. Inamicul exploatează vulnerabilități-cheie ale României: polarizarea politică și socială, neîncrederea cronică în instituții, fragmentarea spațiului public și dependența de o infrastructură digitală opacă”, a precizat profesorul de științe politice de la Oxford.

În plus, profesorul Corneliu Bjola mai subliniază că România „are nevoie urgentă de o capacitate de reacție instituțională clară și coerentă, construită pe baza unei doctrine naționale de contracarare a războiului hibrid”, dar și de o cooperare „profundă și eficientă cu partenerii săi din UE și NATO”.