14 simptome ale glicemiei crescute si ce alimente o reduc

O glicemie crescută peste limitele normale poate indica o problemă serioasă de sănătate, chiar și fără simptome evidente la început. În general, nivelul zahărului din sânge nu trebuie să depășească 5 g/l, spun medicii.

Dacă totuși glicemia rămâne ridicată pe termen lung, apar complicații grave, mai ales la persoanele cu diabet. Diagnosticul de diabet se stabilește dacă valoarea glicemiei depășește 7 mmol/l, echivalentul a 1,26 g/l.

Simptomele glicemiei crescute trebuie luate în serios

Printre cauzele care duc la hiperglicemie se numără consumul exagerat de carbohidrați, lipsa de mișcare, un tratament deficitar în cazurile de diabet, dar și stresul sau unele medicamente care afectează reglarea glicemiei. Unii oameni se pot trezi dimineața cu glicemia ridicată, deși seara era normală. Asta se explică prin fenomenul zorilor, adică o eliberare naturală de cortizol și adrenalină spre finalul nopții, care determină ficatul să trimită glucoză în sânge.

Printre cele mai frecvente simptome se află senzația puternică de sete, durerile de cap dese, nervozitatea, tulburările de somn și vederea încețoșată. Alte semnale de alarmă includ oboseala fără motiv clar, pierderea bruscă în greutate și problemele digestive, cum ar fi constipația sau diareea care persistă.

Un semn comun este urinarea frecventă, dar și faptul că rănile se vindecă foarte greu. Pot apărea disfuncții erectile la bărbați, probleme cu rinichii, mâncărimi, piele foarte uscată și infecții repetate ale pielii. Femeile pot avea episoade dese de infecții vaginale. Toate aceste semne, fie că apar separat sau în combinație, justifică un control medical amănunțit.

Medicii recomandă consumul de produse cu indice glicemic scăzut, adică alimente care nu cresc rapid zahărul din sânge. Printre cele mai indicate se numără pâinea integrală sau cea din orz, quinoa, dar și leguminoasele – lintea, năutul, fasolea albă sau verde.

Și legumele sunt importante, în special cele verzi precum broccoli. Fructele pot fi consumate, dar trebuie alese cele cu puțină fructoză. Cartofii dulci cu coajă albă sunt preferabili celor clasici. În plus, semințele de in, chia sau cânepă, migdalele și alunele pot fi adăugate în meniul zilnic. La fel și laptele de migdale, care are un impact redus asupra glicemiei. Scorțișoara este și ea un aliat, fiind recunoscută pentru efectul de reglare a zahărului.

Pentru a preveni creșterile bruște ale glicemiei, e bine să se evite sucurile dulci, produsele de patiserie, cartofii albi, făina rafinată, cerealele cu zahăr sau cele din orez. Acestea duc rapid la hiperglicemie, mai ales dacă sunt consumate frecvent și în cantități mari.

Există câteva reguli simple care, aplicate zilnic, ajută la stabilizarea glicemiei: o dietă echilibrată, bogată în fibre, vitamine și minerale, reducerea fructelor cu multă fructoză, evitarea zahărurilor rapide și a grăsimilor saturate, mișcarea constantă și menținerea unei greutăți sănătoase. Un alt pas important este măsurarea regulată a glicemiei, mai ales dacă există factori de risc.

„hiperglicemia poate fi controlată dacă pacientul respectă prescripțiile medicului și ține o dietă echilibrată.” – profesor Jennie Brand-Miller

De asemenea, chiar dacă unii medici contestă utilitatea indicelui glicemic în toate situațiile, conform profesoarei Jennie Brand-Miller, acest indicator rămâne o metodă de încredere în lupta cu glicemia mare.