Lupta pentru controlul Arcticii – interesele marilor puteri ale lumii

Tensiunile cresc pe măsură ce ambițiile celor mai puternici oameni ai lumii se intensifică. Președintele american Donald Trump vrea Groenlanda, Rusia își modernizează bazele militare arctice, spărgătoarele de gheață chineze deschid noi rute, iar spionii sunt demascați. Pe măsură ce lupta pentru unul dintre cele mai reci locuri din lume – Arctica – se întețește, un echilibru de securitate din ce în ce mai fragil ar putea să se destrame, ducând la o cursă a înarmărilor tot mai intensă.

Interesele SUA și Rusia

Președintele american Donald Trump și-a afirmat în mod repetat dorința de a controla Groenlanda. „Avem nevoie de Groenlanda în scopuri de securitate națională”, a spus el. „Mi s-a spus asta de mult timp”. Întrebarea de ce contează un teritoriu cu doar aproximativ 56 000 de locuitori se reduce la geografie. În Războiul Rece dintre SUA și Uniunea Sovietică, armele nucleare au fost ultimele instrumente beligerante, menținând echilibrul terorii. Iar cea mai rapidă cale prin care armele își atingeau țintele era Polul Nord.

În zorii Războiului Rece, SUA au stabilit o bază importantă în nordul îndepărtat al Groenlandei, într-un loc numit Thule – recent redenumit Baza Spațială Pituffik. La această bază, un radar uriaș stă precum o santinelă gigantică, scrutând cerul și spațiul pentru a depista orice sau oricine se apropie. În interior, ofițerii militari americani le-au explicat jurnaliștilor cum radarul le permitea să vadă obiecte la fel de mici ca o minge de tenis în timp ce se deplasau prin spațiu.

Interesele Chinei

China s-a autointitulat un stat „aproape arctic” și, în ciuda faptului că se află la o distanță considerabilă de regiune și nu are nicio coastă arctică, devine din ce în ce mai activă. Acest lucru este determinat parțial de topirea gheții, care deschide posibilitatea unei noi rute comerciale prin nord. Pentru China, un nou „Drum al mătăsii polare” oferă o nouă rută de transport maritim, mai rapidă și potențial mai sigură decât utilizarea Canalului Suez. Ca urmare, China a încercat să își proiecteze puterea.

Acest lucru a îngrijorat Washingtonul, a cărui competiție globală cu China se extinde acum în Arctica, cu preocupări legate de influență și resurse. Beijingul și-a extins rapid flota deja mare de spărgătoare de gheață, iar China și Rusia au organizat o patrulă comună deasupra Mării Bering, în apropiere de coasta Alaskăi. Cu toate acestea, Rusia este, de asemenea, profund îngrijorată de creșterea influenței Chinei într-o regiune pe care o consideră teritoriul său.

Arctica a fost întotdeauna o regiune importantă pentru colectarea de informații – în primul rând ceea ce se numește informații prin semnale, captarea comunicațiilor altor națiuni de la baze secrete situate în regiune. Dar și alte forme de spionaj sunt în creștere. Un presupus spion rus sub acoperire, care se dădea drept profesor universitar brazilian și era specializat în probleme legate de Arctica, a fost arestat în Norvegia, în 2022, unde au fost observate tot mai des drone rusești suspecte. Unul dintre motive de îngrijorare este interferența serviciilor secrete rusești în politica locală a comunităților din regiunea arctică pentru a favoriza divizarea.

Pentru țările europene, îngrijorările legate de tensiunile în creștere cu Rusia – precum și de fiabilitatea partenerului lor american – conduc la o dezbatere privind modul în care ar trebui să răspundă. „China, Rusia și SUA sunt trei puteri globale care se întâlnesc în Arctica și asistăm acum la o concurență destul de acerbă aici”, spune Niklas Granholm, director adjunct al Agenției suedeze de cercetare în domeniul apărării. „Noi, ceilalți, va trebui să influențăm și să ne adaptăm cât de bine putem”.