Creșterea fenomenului justițiarilor autoproclamați anti-migranți în Europa

În mai multe țări europene, patrule cetățenești de justițiari autoproclamați își fac apariția, pretinzând că apără comunitățile împotriva migranților. Experții avertizează însă că acestea alimentează frica socială și sunt folosite de extrema dreaptă pentru propagandă și recrutare.

În Reykjavík, Islanda, o duzină de bărbați îmbrăcați în tricouri negre cu simboluri radicale au mărșăluit prin centrul orașului într-o seară aglomerată de vineri. În Polonia și Țările de Jos, grupuri similare au apărut la frontiera cu Germania, declarând că vor să oprească solicitanții de azil. La Belfast, în Irlanda de Nord, așa-zișii justițiari au cerut documentele de identitate migranților și persoanelor de culoare.

Un nou val de „patrule anti-migranți”

Aceste acțiuni fac parte dintr-un nou val de „patrule anti-migranți” care s-a răspândit în ultimele luni în mai multe țări europene. Membrii lor se prezintă ca o forță de protecție, dar specialiștii avertizează că efectul real este exact invers: mai multă teamă și teren fertil pentru discursurile de extremă dreaptă.

„Majoritatea acestor acțiuni sunt simbolice. Nu opresc migrația și nu fac străzile mai sigure”, spune Tore Bjørgo, profesor la Universitatea din Oslo și fost director al Centrului pentru Cercetarea Extremismului. „Este un spectacol pentru mass-media și adesea cu scop politic, folosit de organizațiile de extremă dreaptă pentru a atrage atenție și noi membri.”

Imaginile surprinse cu astfel de grupuri sunt adesea spectaculoase: bărbați cu cagule și bâte, lanțuri sau bețe de baseball, care se filmează pe străzi iluminate de artificii.

Acțiuni alimentate de frică și dezinformare

Guvernele și ONG-urile au denunțat aceste acțiuni, pe care le consideră alimentate de frică și dezinformare. În Spania, mesajele rasiste pe rețelele sociale au crescut cu 1.500% înaintea izbucnirii tulburărilor, iar în Polonia, Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului a vorbit despre o „narațiune politică radicalizantă” care prezintă migrația ca pe o amenințare.

Deși rareori recurg la violență directă, acești justițiari autoproclamați inspiră teamă prin stilul lor paramilitar. „Există foarte puține dovezi că oamenii se simt mai în siguranță, dimpotrivă”, subliniază Bjørgo. „Mulți dintre participanți sunt infractori cunoscuți, așa că provoacă mai mult frică decât siguranță.”

Fenomenul tensiunilor anti-migranți nu ocolește nici România. Recent, un livrator originar din Bangladeș a fost agresat pe stradă, în București, într-un incident care a stârnit indignare publică și dezbateri aprinse pe tema siguranței migranților. Cazul este un semnal de alarmă privind creșterea intoleranței și a actelor de violență xenofobă.