Analiza a 35 de ani de la Mineriada din iunie 1990: o privire asupra evenimentelor violente din istoria României

În urmă cu 35 de ani, România trecea printr-unul dintre cele mai violente evenimente din istoria sa recentă – Mineriada din 13-15 iunie 1990. Aproximativ 15.000 de mineri au fost aduși în Capitală de fosta conducere a României, în frunte cu Ion Iliescu, pentru a pune capăt mișcărilor de protest care durau de mai bine de două luni.

Impactul Mineriadei

Mineriada din 13-15 iunie 1990 a provocat daune semnificative, care au rămas acum doar statistici. Au murit 4 persoane prin împușcare, 12 au fost violate, 1.311 de persoane au avut integritatea fizică și psihică vătămată și 1.211 de persoane au fost private ilegal de libertate. La 35 de ani de la acele evenimente, Parchetul General a trimis în judecată Dosarul Mineriadei. Vor fi judecați (pentru infracțiuni contra umanității) Ion Iliescu (fost președinte), Petre Roman (fost premier), Virgil Măgureanu (fost șef SRI), Gelu Voican Voiculescu și fostul lider sindical Miron Cosma, printre alții.

Un atac extrem de violent împotriva cetățenilor

Statul român, condus de acele persoane, a lansat „o politică de represiune din motive politice împotriva populației civile din Capitală” printr-un „atac generalizat și sistematic”. Aceasta a constat în evacuarea protestatarilor pașnici prin „intervenția forțelor de ordine asupra persoanelor” aflate în Piața Universității și „ocuparea pieței cu muncitori combatanți care să asigure zona”.

„Folosind pe deplin resursele instituțiilor statului – poliție, armată, servicii de informații, procuratură – și bazându-se pe o laborioasă activitate de manipulare a opiniei publice, autorii au reușit ceea ce și-au propus: să demonstreze tuturor că au preluat și dețin puterea și că nimeni nu trebuie să îi conteste”

Mineriada din 13-15 iunie 1990 a venit pe fondul manifestației care a început pe 22 aprilie 1990 în Piața Universității și care s-a întins până în 13 iunie. Era, practic, un protest împotriva regimului condus atunci de Ion Iliescu. Cei care protestau cereau ca România să nu mai cadă într-o nouă formă de comunism, de care abia scăpaseră câteva luni mai devreme, în decembrie 1989, și aveau revendicări democratice.

Minerii nu s-au oprit doar la liderii opoziției sau organizatorii protestelor din 1990. Victime ale minerilor au fost și „sute de cetățeni ai capitalei care nu aveau nici măcar vina de a face parte din opoziție”, potrivit rechizitoriului. Procurorii vorbesc de „atacuri cu o cruzime nemaiîntâlnită” asupra unor simpli cetățeni care se aflau pe stradă în acele zile, inclusiv femei și copii.

Urmările agresiunii fizice asupra persoanelor vătămate sunt extrem de variate, dar demonstrează violența extremă de care minerii au dat dovadă și demonstrează totodată vătămările majore ale integrității psihice, căci cum altfel ar putea fi catalogate urmările pierderii unui ochi, de multe ori a auzului – din cauza loviturilor în zona capului – sau a fracturilor multiple.