Ce a decis Comisia Europeană în privința României. Vești proaste

Comisia Europeană a redus prognoza de creștere economică pentru România în 2025, de la 2,5% din PIB – cât era estimarea din toamnă – la doar 1,4% din PIB, conform prognozei de primăvară publicate pe 19 mai.

În paralel, a revizuit negativ și deficitul bugetar, care este estimat la -8,6% din PIB, față de -7,9% cât se preconiza anterior. Guvernul român trebuie să coboare acest deficit la 7%, iar noile măsuri se vor aplica într-un context economic deja fragil.

România, în fața unui buget construit pe o estimare optimistă

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a redus și ea estimarea privind creșterea economică pentru 2025, de la 2,5% – pe baza căreia s-a construit bugetul de stat – la 1,4%. Aceasta este totuși o proiecție mai optimistă decât cea a economiștilor din mediul privat, care estimează o creștere sub 1%, inclusiv analiștii CFA România și reprezentanți ai unor bănci care și-au anunțat intenția de a-și revizui previziunile.

În aceste condiții, PIB-ul României este estimat acum la 1.894,2 miliarde de lei, cu aproximativ 18 miliarde de lei mai puțin decât valoarea de 1.912,6 miliarde de lei luată în calcul la elaborarea bugetului. Diferența se datorează în parte modificării deflatorului PIB de la 5,8% la 6,1%, ca urmare a revizuirii prognozei de inflație – de la 4,4% la 4,9% rată medie anuală.

Fără această majorare a prețurilor interne, valoarea nominală a PIB la finalul anului ar fi de 1.785,5 miliarde lei, abia depășind valoarea înregistrată la sfârșitul lui 2024.

Pe sectoare economice, CNSP estimează o scădere de -1,3% a industriei, comparativ cu o prognoză anterioară de +0,5%. Aceasta se bazează pe o contracție de -1,5% a producției industriale, față de estimarea pozitivă de +0,4% din toamnă.

Agricultura este printre puținele sectoare care primesc o estimare îmbunătățită – +5,0%, față de +3,9% anterior, având în vedere contextul mult mai favorabil decât în anul secetos 2024.

Construcțiile sunt revizuite la +3,8%, în scădere față de +4,8% estimat anterior, iar serviciile ar urma să crească cu +1,6%, față de +2,5% cât se anticipa în toamnă. Întrucât serviciile reprezintă 63% din valoarea adăugată brută, ele vor contribui cu doar 1,0 puncte procentuale la creșterea economică, față de 1,6 puncte procentuale în prognoza anterioară.

Consumul final este estimat să urce cu 2,1%, la același nivel ca în toamnă. Structura acestuia se modifică însă:

• consumul privat ar urma să crească cu +2,7%, mai mult decât prognoza de +2,5% anterioară
• consumul guvernamental este estimat să se contracteze cu -0,3%, în scădere față de +0,4% anticipat anterior

Investițiile, reprezentate de formarea brută de capital fix, vor avea o creștere de doar +2,8%, în scădere semnificativă față de estimarea anterioară de +5,9%.

Prognozele privind schimburile comerciale indică, de asemenea, o încetinire semnificativă. Exporturile de bunuri și servicii sunt estimate să scadă ușor, cu -0,2%, în timp ce în toamnă se anticipa o creștere de +2,3%. Volumul total al exporturilor ar urma să ajungă la 94,7 miliarde de euro, mai puțin decât cei 95,6 miliarde de euro prognozați anterior.

Importurile sunt și ele revizuite în jos, cu o estimare de +2,8%, față de +3,8% în toamnă, până la un total de 130,6 miliarde de euro (față de 131,5 miliarde de euro anterior).

Astfel, soldul balanței comerciale rămâne neschimbat, la -35,9 miliarde de euro. În schimb, balanța de cont curent se va deteriora, potrivit noii prognoze: -30,2 miliarde de euro (echivalentul a 8,0% din PIB), față de -28,3 miliarde de euro în prognoza de toamnă, ceea ce înseamnă un minus de 0,6 puncte procentuale.

Pe piața muncii, CNSP preconizează o ușoară creștere a șomajului. Numărul estimat de șomeri este acum de 265.000 pentru finalul anului 2025, cu 15.000 mai mulți decât în prognoza anterioară.

În ceea ce privește veniturile, câștigul salarial mediu net lunar este estimat în continuare în creștere. CNSP prognozează o majorare de +6,3%, până la valoarea de 5.365 lei la finalul anului, cu 10 lei peste cifra estimată în prognoza de toamnă.

„Prognoza de primăvară 2025” va reprezenta baza pentru pachetul de măsuri pe care România trebuie să îl adopte pentru a reduce deficitul bugetar de la 9,3% din PIB în 2024 la 7% în 2025.

Aceste măsuri se vor aplica într-un context economic marcat de încetinirea creșterii economice și de revizuiri negative ale indicatorilor-cheie.