Ce ne influenteaza sa ne razgandim si cum ne poate ajuta acest proces

Imaginati-va un joc televizat in care prezentatorul cere concurentului sa aleaga la intamplare una dintre cele trei optiuni: A, B sau C. Dupa ce concurentul alege, sa zicem, optiunea B, prezentatorul dezvaluie ca una dintre optiunile ramase (sa zicem C) nu contine premiul. Problema Monty Hall, dupa numele unui prezentator american de emisiuni de jocuri, a starnit interesul matematicienilor timp de decenii. Dar ne poate spune si ceva despre modul in care functioneaza mintea si creierul uman.

Metacognitia si schimbarea opiniei

Metacognitia se refera la procesele psihologice si biologice care ne informeaza despre cat de bine ne descurcam cu o sarcina. Intuitiv, schimbarile de opinie pot fi declansate de un nivel scazut de incredere in alegerea initiala. Cu toate acestea, cercetarile privind schimbarile de opinie au descoperit ca oamenii isi schimba parerea mai rar decat s-ar putea crede. De asemenea, atunci cand oamenii aleg sa-si schimbe parerea, acest lucru este adesea in bine. Aceasta capacitate de a evalua cu precizie daca trebuie sa-ti schimbi parerea este denumita sensibilitate metacognitiva.

Creierul ne indica cand ne vom razgandi

Pentru a afla mai multe despre acest proces, cercetatorii au masurat activitatea cerebrala a oamenilor inainte ca acestia sa faca alegerea initiala intr-o sarcina de laborator care implica raspunsul la intrebari despre imagini in miscare pe un ecran. Au reusit sa prezica schimbarile de opinie cu cateva secunde inainte ca acestea sa aiba loc. Aceste descoperiri sugereaza ca activitatea creierului care prezice schimbarile de opinie ar putea fi utilizata pentru a imbunatati calitatea alegerilor initiale.

De ce nu ne razgandim mai des?

Exista cel putin doua motive posibile. In primul rand, decizia de a te razgandi este de obicei rezultatul unui efort cognitiv suplimentar pentru a analiza calitatea alegerilor initiale. In al doilea rand, schimbarile frecvente de opinie pot indica trasaturi de personalitate care nu sunt dezirabile din punct de vedere social. Schimbarile de opinie eratice si frecvente ar putea avea un impact negativ asupra relatiilor, iar oamenii ar putea evita sa faca acest lucru pentru a-si imbunatati integrarea sociala.

Fara indoiala, intelegerea mai buna a modului in care decidem sa ne schimbam parerea poate duce la modalitati de a ne antrena mintea pentru a face alegeri mai bune. In acest context, stiinta schimbarii de opinie este un domeniu de cercetare interesant, care se dezvolta in ritm rapid. Evolutiile viitoare in acest domeniu s-ar putea concentra pe identificarea unor markeri specifici ai activitatii creierului care indica schimbari de opinie corecte ulterioare. Daca se gasesc markeri fiabili si valabili, acestia ar putea fi folositi pentru a ajuta oamenii sa devina experti in momentul in care ar trebui sa-si schimbe parerea pentru a obtine rezultate profesionale si sociale mai bune.