Comisia Europeana propune dezvoltarea de rezerve de bunuri esentiale pentru a face fata crizelor

Comisia Europeană a prezentat recent o strategie prin care sugerează că Uniunea Europeană ar trebui să își dezvolte rezerve de alimente, medicamente, generatoare și materii prime pentru a fi mai bine pregătită pentru situații de criză precum o invazie militară, o pandemie sau un dezastru natural. Aceasta este prima strategie de acest gen prezentată de Comisie.

Pregătire pentru situații de criză

Strategia propune ca statele membre să ia în considerare aprovizionarea de urgență cu produse de purificare a apei, echipamente pentru repararea cablurilor submarine, drone și poduri mobile pentru utilizare în conflicte. În plus, publicul european a fost îndemnat să facă stocuri suficiente de alimente, apă și produse esențiale timp de 72 de ore pentru a face față unui atac militar, unui dezastru natural, unei pene de curent sau unui accident industrial major.

„Știm amenințările cu care ne confruntăm… atacuri hibride, pene de curent, fenomene meteorologice extreme și răspândirea bolilor. Acestea nu mai sunt riscuri îndepărtate. De aceea, mutăm pregătirea de pe margine în prima linie a apărării noastre.”, a declarat Comisarul UE pentru gestionarea crizelor, Hadja Lahbib.

Lecțiile învățate din pandemia Covid

Strategia reflectă lecțiile învățate din pandemia de Covid, când statele membre ale UE s-au grăbit să își asigure măști și alte elemente medicale, lăsând lipsuri pentru cei mai nevoiași. Planurile sunt inspirate de guvernele UE precum Finlanda, Estonia și Republica Cehă, despre care se știe că fac stocuri de bunuri.

Conform strategiei, UE ar trebui să actualizeze periodic liste neexhaustive de bunuri esențiale, adaptate la diferite crize. Până în 2026, UE intenționează să înființeze un centru critic de materii prime pentru a achiziționa în comun astfel de bunuri în numele companiilor interesate, care ar putea fi însărcinate și cu organizarea stocurilor.

În același timp, UE lucrează la dezvoltarea unui sistem de monitorizare a apelor uzate care ar „acționa ca un radar de avertizare timpurie” pentru a detecta bolile infecțioase înainte de apariția simptomelor. Această măsură vine după ce, în timpul pandemiei, experții în sănătate publică au declarat că probele din canalizare au oferit o modalitate rentabilă de evaluare a amenințărilor la adresa sănătății.

Strategia vine după ce prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, și-a reiterat opinia că UE ar trebui să fie pregătită să se apere până în 2030. „Reînarmarea militară a Rusiei înseamnă că aceasta ar putea – în termen de doi până la cinci ani – să reprezinte o amenințare militară credibilă pentru Europa și NATO”, a declarat ea marți în fața Parlamentului European.