Controversa privind recunoașterea limbilor bască, catalană și galiciană ca limbi oficiale în UE continuă

Data actualizării: 1 iulie 2025

Divizarea statelor membre ale Uniunii Europene pe tema recunoașterii limbilor bască, catalană și galiciană ca limbi oficiale în UE continuă să fie o problemă majoră. Spania insistă asupra acestei recunoașteri, însă subiectul sensibil pune în dificultate o mare parte din cele 27 de state membre.

Decizia amânată din lipsă de consens

Subiectul a fost discutat de miniștrii afacerilor europene din UE, reuniți la Bruxelles, însă decizia a fost amânată din lipsă de consens, potrivit unui diplomat european. Spania și-a pus „întreaga greutate politică” în această luptă, a notat un alt diplomat la Bruxelles. Guvernul socialistului Pedro Sanchez are nevoie de voturile catalanilor pentru a-și trece prin parlament majoritatea proiectelor legislative.
Marilena Raouna, ministrul adjunct pentru afaceri europene al Ciprului, țară ce se declară favorabilă cererii Spaniei, a explicat:


„Ceea ce este important este ca acest lucru să se facă într-o manieră solidă juridic și să nu se creeze un precedent”.

Implicațiile recunoașterii limbilor oficiale

Statutul de limbă oficială implică mai ales ca documentele juridice ale UE (tratate, regulamente sau acorduri internaționale) să fie traduse și în limba respectivă, și ca la summituri și reuniuni ministeriale să fie disponibili interpreți. În prezent, UE are 24 de limbi oficiale, însă în statele membre există în jur de 60 de limbi regionale sau minoritare.
O astfel de recunoaștere necesită o decizie în unanimitate a celor 27, ceea ce nu este cazul încă. Mulți miniștri au insistat ca discuția să continue, obținând ca decizia să fie amânată pentru o altă reuniune, a declarat un diplomat. Totuși, unii dintre ei au dat semnale conciliatorii față de Madrid. „Cred că diversitatea lingvistică este importantă și noi suntem întotdeauna constructivi”, a subliniat ministrul finlandez pentru afaceri europene, Joakim Strand.
Mai multe țări membre, printre care cele baltice, se tem că, acceptând cererea Spaniei, vor fi constrânse să recunoască și ele statutul de limbă oficială pentru limbi regionale utilizate pe teritoriul lor. „Trebuie ca acest lucru să se facă cu respectarea dreptului textelor europene. Să lucrăm împreună cu spaniolii pentru a găsi o soluție”, a afirmat ministrul francez pentru Europa, Benjamin Haddad.
Serviciul juridic al Consiliului UE a apreciat că este imposibil să se dea curs cererilor Spaniei fără modificarea tratatelor, a relevat un diplomat la Bruxelles. Unele state cred, însă, că ar exista posibilitatea unui compromis. Pentru aceasta ar fi suficientă limitarea la limbile regionale implantate de mult timp și recunoscute deja ca limbi oficiale în constituțiile naționale.

Citește și:
🔹ATENȚIE!
Conținutul publicat pe ziareonline.ro poate fi preluat doar în limita a 500 de caractere, cu menționarea sursei și link activ. Orice utilizare neautorizată reprezintă o încălcare a Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și va fi sancționată conform legislației în vigoare. 🚨