Sociologul Dan Petre a explicat de ce nu vor oamenii să se vaccineze. Expertul este de părere că superstițiile și încrederea în pseudo și para-știință sunt alte motive ce accentuează lipsa dorinței de vaccinare.

Conform acestuia, studiile arată că principalul motiv îl reprezintă teama de reacții adverse ale vaccinului, iar apoi vine lipsa de încredere în vaccinuri, fie că este vorba despre cele anti-COVID, fie că este vorba de vaccinuri în general.

De ce nu vor românii să se vaccineze

Dan Petre consideră că nivelul scăzut de educație științifică este unul dintre motivele care îi împiedică pe români să se vaccineze. Multe studii îi plasează pe români la începutul listei de persoane credincioase și superstițioase, dar și cu o încredere în pseudo și para-știință.

„Un alt motiv important îl reprezintă nivelul scăzut de educație științifică și gândire critică din societatea românească. Mai multe studii arată că românii sunt printre cei mai superstițioși și religioși din Europa si că au mai multă încredere în pseudo și para-științe decât în știință. Iar vaccinul este un produs definitoriu al științelor medicale”, a explicat sociologul Dan Petre, pentru G4media.ro.

Românilor le este teamă de manipulare

Sociologul a mai explicat că un alt lucru care stă la baza deciziei românilor de a se vaccina este reprezentat de teama de manipulare și de frica românilor că informațiile privind vaccinurile anti-COVID sunt influențate de anumite persoane, organizații sau instituții.

De ce nu vor românii să se vaccineze anti-COVID? Acum totul este clar!

Dan Petre a mai declarat că excesul de rețele de socializare și aspectele disfuncționale ale acestora contribuie considerabil la amplificarea temerilor oamenilor și a dorinței de a nu se vaccina. Aici putem vorbi despre fake-news sau despre orice alte informații care nu au legătură cu adevărata informație.

Totodată, sociologul spune că toate aceste motive ar putea fi incluse la neîncrederea în autorități, la modul general. De asemenea, el mai spune că lipsa de încredere generală se declină ulterior în funcție de caracteristicile sociografice, cum ar fi educație, profesie, vârstă, sau pssihografice, cum ar fi valori, motivații, personalitate, ale persoanelor respective în diverse forme de neîncredere.

Poate fi lipsă de încredere în existența sau gravitatea acestei boli, în medici, în vaccinuri, în ”autorități”/”cei de la conducere” (partide și oameni politici), în mass media. Sau pur și simplu în ceilalți în general”,  a mai precizat sociologul.


→ Recuperează până la 3500 euro dacă ai muncit în Germania în ultimii 4 ani<