Decizia CCR privind declarațiile de avere: un pas înapoi sau protecție a vieții private?

Într-o decizie surprinzătoare, Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că declarațiile de avere nu mai trebuie să conțină veniturile și bunurile soților și nici nu mai trebuie să fie publice. Această hotărâre a stârnit numeroase reacții și discuții în cadrul societății românești, inclusiv în rândul Agenției Naționale de Integritate (ANI).

Un pas înapoi?

Secretarul general al ANI, Silviu Popa, a calificat decizia CCR drept „un pas spre regres”. El a subliniat că 97% dintre țările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au declarații de avere publice și a adăugat că 160 de țări din întreaga lume au implementat sisteme de declarare a averilor, într-o formă sau alta.

„Eu nu aș vrea să fac niciun fel de comentariu pe raționamentul Curții Constituționale. Va trebui să vedem exact motivarea judecătorilor și, în funcție de această motivare, să găsim cea mai bună soluție împreună cu factorii decidenți pentru a restabili cele două principii, atât principiul transparenței, dar și principiul respectării vieții private.”

Protecția vieții private versus transparență

Unul dintre argumentele CCR pentru această decizie a fost protecția vieții private și a datelor cu caracter personal. În același timp, Silviu Popa, de la ANI, a subliniat că este nevoie de o soluție care să armonizeze principiul dreptului la viață privată cu cel al transparenței și al evaluării averilor. El a menționat că decizia CCR restrânge caracterul public al declarațiilor de avere și diminuează standardul de declarare. Silviu Popa a mai menționat că, la nivel internațional, organisme precum Consiliul Europei – GRECO și Comisia Europeană privind statul de drept au apreciat sistemul solid de declarare a averilor din România. De asemenea, el a subliniat că stabilitatea sistemului de declarare a averilor a fost unul dintre elementele care au condus la ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare. În final, el a precizat că, în ciuda deciziei CCR, cadrul de integritate rămâne o componentă esențială în procesul de aderare la OCDE. În ceea ce privește posibilitatea remedierii acestei situații în Parlament, Silviu Popa consideră că, atât timp cât există voință, se pot găsi mecanisme prin care să nu facem rabat de la standardul pe care l-am avut până acum.