Descoperiri arheologice unice în România expuse la Muzeul de Istorie cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului

Două vase de aur și două de argint, descoperiri extrem de rare scoase la lumină în necropola tumulară a orașului antic Callatis, sunt prezentate la Muzeul Național de Istorie a României, cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului. Artefactele, alături de bijuterii și piese de harnașament, arată statutul de elită al celor înmormântați și legăturile Callatisului cu regii Macedoniei și cu tracii, potrivit specialiștilor.

Artefacte rare descoperite

„Cele mai importante sunt două vase de argint şi două de aur, care sunt foarte rare în antichitate, nu doar în România, sunt rare în general, şi care au analogii doar în cele mai fastuoase şi faimoase morminte. Aceasta dovedeşte că aceste personaje care au fost îngropate la Callatis probabil că aveau relaţii politice, diplomatice cu unii dintre cei mai cunoscuţi regi ai antichităţii, cu regalitatea macedoneană, cu tracii, cu curtea regală getică. Putem vorbi, deci, de o lume complexă şi interconectată”, a declarat Maria-Magdalena Ştefan, specialist în arheologia celei de-a doua epoci a fierului, arheologie funerară, topografie arheologică şi curator în cadrul MNIR.

Evenimentul de la MNIR

Evenimentul de la MNIR, la care au fost prezenţi, alături de directorul general al MNIR, dr. Ovidiu Ţentea, şi secretarii de stat în Ministerul Culturii, Diana Buciuna şi Koppány Bulcsú Ötvös, a inclus o sesiune de scurte prezentări ale noilor descoperiri arheologice susţinută de specialişti din cadrul MNIR, dar şi de la Muzeul Callatis din Mangalia, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi de la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan.

„Zilele Europene ale Patrimoniului reprezintă o ocazie pentru specialişti şi pentru public de a reflecta la o capacitate fundamentală a spiritului uman aceea de a modela lumea din jurul nostru, de a-i acorda sens şi memorie”.

Noile descoperiri arheologice de la Callatis au caracter de unicat pentru arheologia din România, fiind totodată de o mare raritate în Antichitate. Astfel de artefacte au fost identificate până acum doar în cele mai fastuoase morminte antice, cum sunt cele de la Vergina (în Grecia de Nord), atribuite familiei lui Alexandru cel Mare, ori cel al regelui trac Seuthes al III-lea (în Bulgaria).

Potrivit Ministerului Culturii, în fiecare an, în septembrie, statele semnatare ale Convenţiei Culturale Europene participă la Zilele Europene ale Patrimoniului, o acţiune comună a Consiliului Europei şi a Comisiei Europene, care pune la dispoziţie noi bunuri culturale şi deschid clădiri istorice în mod normal închise publicului. Evenimentele culturale evidenţiază abilităţile şi tradiţiile locale, arhitectura şi operele de artă, dar scopul mai larg este de a aduce cetăţenii împreună în armonie, chiar dacă există diferenţe de cultură şi limbă.