Dezvoltarea proiectelor energetice in Romania: o colaborare intre stat si mediul privat

În cadrul unei intervenții recente la Forumul de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, Ilie Bolojan, a subliniat progresul semnificativ pe care România l-a realizat în dezvoltarea proiectelor energetice. Colaborarea cu mediul privat a condus la dezvoltarea unor proiecte de anvergură precum „Neptun Deep” sau planul de construire a reactoarelor 3 și 4 la centrala nucleară de la Cernavodă.

Proiectele energetice majore

Proiectul strategic Neptun Deep, situat în Marea Neagră, este esențial pentru securitatea energetică regională. Se estimează că producția va începe în 2027. În același timp, planul de construire a reactoarelor 3 și 4 la centrala nucleară de la Cernavodă progresează semnificativ. „Este esenţial să dezvoltăm coridoare energetice pe cât mai multe axe şi să ne creştem securitatea energetică”, a punctat Bolojan.

Gazoductul Iaşi-Chişinău şi celelalte proiecte aflate în curs de realizare pentru asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova permit alimentarea acesteia cu energie electrică şi gaze naturale în mare parte din România. În același timp, România îşi valorifică poziţionarea strategică prin coridoarele de transport al gazului la nivel regional.

Infrastructura rutieră și feroviară

Pe lângă proiectele energetice, Bolojan a subliniat importanța proiectelor de infrastructură rutieră și feroviară Via Carpathia și Rail-2-Sea pentru România. „Întregul proiect Via Carpathia de pe teritoriul României este în faza de contractare a lucrărilor, pe o lungime de aproape 200 de kilometri”, a afirmat acesta.

În plus, Bolojan a menționat că Constanţa, cel mai mare port de la Marea Neagră, îşi confirmă poziţia strategică, ca nod important al Coridorului Internaţional de Transport Europa-Caucaz-Asia. În contextul războiului din Ucraina şi al aderării României la spaţiul Schengen, importanţa portului român continuă să crească.

În final, a subliniat că România şi Republica Moldova au proiecte de poduri rutiere noi peste Prut, în aceste zile începând construirea unui nou pod la Ungheni. „În ceea ce priveşte Ucraina, avem în vedere deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei şi creşterea capacităţii de tranzit a celor deja existente”, a adăugat acesta.

În ceea ce privește viitorul Iniţiativei celor Trei Mări, Bolojan a afirmat că „Conectivitatea reprezintă esenţa acesteia, iar potenţialul regiunii noastre este imens. România, prin poziţia sa geografică şi capacitatea sa economică, joacă un rol important în această ecuaţie”.

„Este esenţial să înţelegem că succesul acestei Iniţiative depinde de capacitatea noastră de a valorifica şi capitalul companiilor private. Statul nu poate şi nu trebuie să fie singurul motor al dezvoltării. Companiile private aduc nu doar resurse financiare, ci şi inovaţie şi eficienţă. În aceste vremuri incerte, unitatea și solidaritatea sunt mai importante ca oricând. Îndemnul meu este să transformăm provocările în oportunități și să construim împreună o regiune mai prosperă, mai sigură și mai conectată”, a concluzionat preşedintele interimar.

Pe lângă acestea, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat recent semnarea unui memorandum între Hidroelectrica și National Renewable Energy Laboratory (NREL) – Department of Energy al SUA. Acest acord pune România în avangarda Europei în stocarea energiei verzi prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj (CHEAP) în tot lanțul carpatic.