După câți ani pierzi dreptul de moștenitor? Ce spune legea despre succesiune

Dreptul de a revendica moștenirea nu este nelimitat. Codul Civil stabilește clar că:

„Dreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moștenirii.”

Dacă în acest interval nu este exprimată acceptarea sau renunțarea, dreptul se pierde automat.

Situații în care se poate pierde dreptul de moștenitor

Termenul de un an poate să fie calculat diferit în anumite cazuri speciale. Legea prevede situații precum nașterea copilului după deschiderea moștenirii, unde perioada începe din ziua nașterii. În cazul declarării judiciare a morții, termenul curge de la data înscrierii în registrul civil, cu excepția cazului în care moștenitorul știa deja de deces. Dacă apare un testament necunoscut la început, perioada se calculează din momentul în care acesta este descoperit. De asemenea, dacă o persoană află mai târziu de legătura de rudenie, termenul începe din ziua în care a luat cunoștință de acest fapt.

Legea prevede mai multe cazuri în care o persoană este decăzută din drepturi. Prima și cea mai întâlnită este neexercitarea dreptului în termenul de un an, ceea ce duce automat la pierderea moștenirii. A doua variantă este renunțarea expresă printr-o declarație notarială, decizie care odată făcută nu mai poate fi retrasă.

Un alt motiv este ascunderea sau sustragerea de bunuri din patrimoniu. În acest caz, moștenitorul își pierde drepturile asupra bunurilor ascunse, dar rămâne obligat să participe la datoriile defunctului. Totodată, ignorarea procedurilor impuse în cadrul succesiunii, cum ar fi neprezentarea la termene, lipsa colaborării pentru inventarierea bunurilor sau încălcarea regulilor notariale, poate duce la excluderea din moștenire.

Moștenirea în lipsa moștenitorilor legali revine statului. Dacă nu există rude care să revendice bunurile și nici testament, autoritățile preiau întreg patrimoniul. Statul devine succesor universal, ceea ce înseamnă că intră atât în posesia bunurilor, cât și a datoriilor, dar numai în limita valorii activelor. În aceste situații, bunurile sunt administrate conform legii succesiunii legale, pentru a se asigura că patrimoniul nu rămâne fără titular.

Regulile sunt clare și evită conflictele, întrucât nu există alte persoane care să revendice moștenirea. Astfel, bunurile trec direct în proprietatea statului și pot fi folosite în interes public.

Importanța respectării termenului de un an este subliniată de faptul că lipsa unei acțiuni la timp duce la pierderea definitivă a drepturilor. În acest caz, patrimoniul este împărțit între ceilalți moștenitori existenți sau intră în proprietatea statului. Odată ce termenul a expirat, instanța respinge orice contestație. Întârzierile pot genera și tensiuni între rude, atunci când unii aleg să amâne decizia de acceptare.

• Informează-te imediat despre deschiderea succesiunii.
• Pregătește la notar certificatul de deces, actele de proprietate și actele de identitate.
• Depune declarația de acceptare înainte de expirarea termenului de un an.
• Colaborează cu ceilalți moștenitori pentru inventarierea bunurilor și împărțirea patrimoniului.
• Nu ascunde bunuri, altfel pierzi drepturile asupra acestora.

Codul Civil subliniază clar că dreptul la moștenire nu este nelimitat. Dacă nu acționezi la timp, riști să fii decăzut din drepturi, iar bunurile să fie împărțite altora sau să ajungă în proprietatea statului. În astfel de situații, timpul joacă un rol decisiv: o întârziere poate însemna pierderea definitivă a ceea ce ți se cuvine legal.