„Ilie Bolojan a decedat într-un accident”. Fake news-ul despre premierul României care a făcut înconjurul internetului a fost demontat de MAI

Un zvon lansat pe rețelele de socializare despre moartea premierului Ilie Bolojan într-un accident rutier a creat agitație masivă online, atrăgând mii de reacții și distribuiri în doar câteva ore. Informația falsă a fost postată pe un grup de Facebook, de unde s-a propagat rapid, în ciuda lipsei oricărui anunț oficial.

Ilie Bolojan nu a fost implicat în niciun accident rutier, anunță Ministerul de Interne

Ministerul Afacerilor Interne a reacționat imediat și a transmis un mesaj ferm pe pagina sa oficială:

„Semnalăm faptul că în mediul on-line, pe conturi false de social media, este diseminată informația falsă potrivit căreia Prim-ministrul României ar fi decedat într-un accident rutier. Subliniem faptul că informația este falsă! Premierul NU a fost implicat în niciun accident rutier, iar aceste postări au ca scop dezinformarea și manipularea cetățenilor români”

Pe lângă MAI, și Inspectoratul pentru Situații de Urgență a confirmat că este vorba despre un fake news și a încurajat publicul să nu răspândească informații neverificate. Autoritățile au insistat asupra nevoii de responsabilitate în mediul online, în special în cazul unor informații sensibile:

„Facem apel la cetățeni și jurnaliști să nu distribuie informații false și să se informeze din surse oficiale și de încredere. Precizăm că această informare face parte din ansamblul de măsuri luate de structurile MAI pentru contracararea procesului de dezinformare”

Nu este prima oară când Ilie Bolojan este ținta unor atacuri de tip deepfake sau scam online. După alegerile prezidențiale, mai multe clipuri video au circulat pe internet, promovând false oportunități de investiții în numele unor politicieni cunoscuți.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică a atras atenția asupra acestor videoclipuri manipulate, explicând cum funcționează metoda și cine sunt victimele vizate. Într-o avertizare publică, reprezentanții DNSC au precizat:

„Imediat după alegeri am sesizat o revenire destul de agresivă pe platformele de social media a scam-urilor cu investiţii false (…) în care apar de obicei persoane cu notorietate care par că girează aceste ‘oportunităţi de investiţii’ ca un program care te poate îmbogăţi peste noapte.”

În acel context, Ilie Bolojan, pe atunci președinte interimar al Senatului, a fost vizat de un astfel de clip deepfake în care imaginea sa era folosită pentru a atrage publicul în înșelătorii financiare. Potrivit DNSC, infractorii cibernetici au folosit imagini și secvențe video publice cu Ilie Bolojan și alți lideri politici, pe care le-au modificat cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a crea impresia că respectivele persoane susțin investiții profitabile.

„De câteva zile, identificăm atât cu preşedintele Nicuşor Dan, cât şi cu fostul preşedinte interimar Ilie Bolojan astfel de iniţiative pe platformele Meta, dar şi pe Youtube, Google etc.”, se arată în comunicatul DNSC. Practica folosită este una simplă, dar eficientă – clipurile sunt alterate astfel încât mesajul original este înlocuit cu unul fals, iar persoanele din video par că promovează proiecte financiare suspecte, menite să păcălească utilizatorii neatenți.

„Infractorii se folosesc de nişte videoclipuri existente public cu oameni politici din România (preşedintele, premierul etc.), al căror mesaj iniţial este ulterior alterat cu ajutorul inteligenţei artificiale. Mai precis, după procesarea acestor clipuri cu ajutorul deepfake, persoanele din video par că promovează un program de investiţii care ar aduce potenţialelor investitori profituri mari. Prin această metodă, infractorii în mediul online încearcă să atragă în capcană potenţiale victime pentru a le convinge să ofere date sensibile sau să investească bani în oferte inexistente.”

Până în acest moment, autoritățile nu au anunțat identificarea celor care au lansat zvonul despre accidentul lui Ilie Bolojan sau creatorii videoclipurilor deepfake. Reprezentanții instituțiilor implicate au reamintit cetățenilor că răspândirea de informații false poate avea efecte grave și au încurajat din nou utilizarea surselor oficiale în procesul de informare.