Ilie Bolojan taie pensiile speciale: ”Vor fi atacate”

Un magistrat din România poate ieși la pensie chiar și la vârsta de 48 de ani, după numai 20 de ani de activitate, cu o pensie ce sare de 5.000 de euro lunar – de aproape nouă ori mai mare decât pensia medie din țară.

În timp ce majoritatea românilor lucrează până la 65 de ani, cu un stagiu complet de cotizare de cel puțin 35 de ani, sistemul pensiilor speciale a devenit tot mai criticat, inclusiv de Guvern, care anunță o reformă amplă.

Ilie Bolojan taie pensiile speciale

Guvernul pregătește modificări legislative majore, în special pentru pensiile speciale din sectorul justiției, măsuri care fac parte dintr-un pachet fiscal ce urmează să fie implementat în perioada următoare. Reforma este inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și este o condiție pentru accesarea fondurilor europene.

„Cel mai târziu în pachetul doi sau trei, vom ataca și problema pensiilor speciale, pentru că nu doar că este un jalon, deci o obligație în raport cu Comisia Europeană și cu finanțările pe care le primim, și este pur și simplu o necesitate socială.” – Ilie Bolojan, la Știrile Pro TV

În prezent, avantajele oferite magistraților în ceea ce privește vârsta de pensionare și cuantumul pensiilor sunt considerate de Guvern drept nejustificate, mai ales în contextul presiunilor interne și internaționale. Reforma prevede stabilirea unei vârste minime de pensionare mai aproape de realitățile economice și sociale actuale și corelarea beneficiilor cu vechimea în muncă.

Oficialii afirmă că măsura va reduce un dezechilibru major în sistemul de pensii. În forma actuală, sistemul le permite magistraților să se retragă din activitate într-o perioadă în care experiența profesională este considerată de neînlocuit.

„Acesta este un lucru care nu mai poate continua și ideea că această măsură se aplică până în 2060 și ceva nu stă în picioare, pentru că pur și simplu nu este doar un aspect de nedreptate, nu este doar un aspect care afectează calitatea actului de justiție, pentru că atunci când un om este la maturitatea profesională, îl trimit la pensie.” – Ilie Bolojan

Planurile Executivului vizează implementarea acestor modificări cât mai curând, în funcție de pachetul fiscal în care vor fi incluse – fie al doilea, fie al treilea. Miza este nu doar una financiară, ci și una de echitate socială și funcționalitate instituțională. Practica pensionării timpurii a magistraților a generat dezechilibre majore și a pus presiune pe un sistem de pensii deja suprasolicitat.

Cu toate că deciziile privind reforma au fost luate în contextul presiunii externe venite din partea Comisiei Europene, autoritățile române susțin că este o acțiune necesară în mod obiectiv. Se dorește ca această reformă să readucă în echilibru sistemul, astfel încât pensionarea să aibă loc după o carieră completă, nu în perioada de maximă eficiență profesională.

Reformele nu vor afecta doar magistrații, ci întregul sistem de pensii speciale, vizând corectarea avantajelor excesive care nu mai pot fi susținute din bugetul public.

În paralel, Guvernul a transmis că intenționează să mențină un dialog deschis cu toate categoriile profesionale afectate, astfel încât schimbările să fie implementate cu tranziție clară și fără riscuri sistemice. Totuși, direcția este clară și ireversibilă: pensiile speciale nu vor mai putea fi acordate în forma lor actuală.

Oficialii nu au avansat încă o dată exactă pentru aplicarea măsurilor, dar poziționarea lor publică este fermă. Reforma pensiilor speciale rămâne un punct central pe agenda fiscală a Guvernului.

„Este pur și simplu o necesitate socială.” – Ilie Bolojan

Astfel, se conturează finalul unei practici unice în Europa, care a permis pensionarea la 48 de ani cu pensii de lux într-un sistem public în criză.