Impactul relațiilor SUA-Rusia asupra politicii din Europa Centrală și de Est analizat prin prisma situației României

Apropierea dintre Președintele SUA, Donald Trump, și liderul Rusiei, Vladimir Putin, aruncă o umbră lungă asupra țărilor de pe întregul flanc estic al NATO. În timp ce aceștia negociază încheierea războiului din Ucraina, multe țări se tem de posibilitatea unei păci negociate în termeni favorabili pentru cele două superputeri. Aceasta situație poate fi convenabilă pentru liderii unor țări precum Ungaria și Slovacia, dar provoacă tensiuni interne în țări precum Polonia, România și Republica Cehă, potrivit unei analize recente publicate de Financial Times.

Schimbările din Polonia

În Polonia, Partidul Lege și Justiție (PiS) a împărtășit o viziune socială conservatoare și anti-imigrație cu mișcarea Maga a lui Trump. Cu toate acestea, în ultimele luni, acțiunile lui Trump, inclusiv apropierea sa de Putin și disprețul aparent față de aliații NATO ai Americii, au provocat îngrijorare în Polonia, o țară cu o suspiciune profundă față de Rusia. Această problemă a devenit un subiect important în alegerile prezidențiale din Polonia, care vor avea loc pe 18 mai.

Relația României cu SUA

În România, George Simion, un candidat la alegerile prezidențiale, a declarat pentru Financial Times că partidul său este aliat cu figuri proeminente din mișcarea Maga și că învață unul de la celălalt. Cu toate acestea, el a moderat retorica pro-Putin a partidului, exprimând în schimb preocupări legate de securitate. El a afirmat:

Credem în NATO

.

Republica Cehă și SUA

În Republica Cehă, Partidul ANO, care a negat sprijinirea președintelui Rusiei, este în fruntea sondajelor. Liderul acestuia, fostul premier Andrej Babiš, este încrezător că Trump va restabili pacea în Ucraina înainte de alegerile parlamentare care vor avea loc în octombrie.

Impactul asupra Ungariei și Slovaciei

Pentru liderul Ungariei, Viktor Orbán, nu există nicio nevoie de a avea o viziune bidirecțională. Ca un admirator declarat al lui Trump și Putin, Orbán a vizitat atât Mar-a-Lago, cât și Moscova în ultimul an. În Slovacia, Robert Fico, a vizitat de asemenea pe Putin și l-a descris pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, drept un inamic.

Consecințele pentru România și Polonia

Pentru țări precum România și Polonia, apropierea dintre Trump și Putin reînvie amintiri dureroase ale sferei de influență sovietice în Europa, stabilită la Ialta în 1945. În Polonia, apropierea de Moscova este de neconceput pentru mulți, în special pentru liderul PiS și fostul prim-ministru Jarosław Kaczyński. În România, consilierul prezidențial Cristian Diaconescu a avertizat despre o revenire la un trecut dureros dacă se va repeta situația din Ialta.

Investițiile SUA în România

În primul mandat al lui Trump, România s-a angajat să-și extindă centrala nucleară cu tehnologie americană, inclusiv cu o flotă de reactoare modulare mici. Pe lângă cooperarea militară strânsă cu Washington, România a semnat acum proiecte energetice în valoare de peste 15 miliarde de dolari cu companii americane, de la proiectele nucleare la Neptune Deep, un proiect de gaze naturale în Marea Neagră.

Consecințele pentru Ucraina

Pe măsură ce unii dintre politicienii lor se înclină spre viziunea lui Trump asupra lumii, alegătorii din Europa Centrală sunt tot mai obosiți de costurile politice și economice ale sprijinirii Ucrainei. În Polonia, alegătorii sunt tot mai îngrijorați de impactul pe care aderarea Ucrainei la UE l-ar putea avea asupra anumitor sectoare ale economiei țării, în special în agricultură.