Japonia se repoziționează strategic în contextul amenințărilor din Asia și retoricii lui Donald Trump

Japonia intenționează să își consolideze capacitățile de contraatac prin desfășurarea de rachete cu rază lungă de acțiune pe insula sudică Kyushu. Aceasta este o mișcare care vine pe fondul tensiunilor în creștere din regiune și într-o atmosferă de incertitudine crescută în Japonia cu privire la garanțiile de securitate americane.

Consolidarea capacităților de contraatac

Armele, versiuni îmbunătățite ale rachetelor ghidate sol-navă de tip 12 ale GSDF (Ground Self Defense Force – armata Japoniei), vor fi depozitate în baze cu garnizoane militare existente și vor putea apăra lanțul de insule vitale din punct de vedere strategic Okinawa. Acest plan poate fi interpretat ca Japonia semnalând disponibilitatea de a-și asuma mult mai multe responsabilități.

„În condițiile în care Coreea de Nord se implică în războiul din Ucraina și se comportă în mod continuu într-o manieră amenințătoare și beligerantă, iar China nu dă semne de a-și reduce propria retorică cu privire la pretențiile sale pentru Taiwan, ultimul lucru pe care guvernul japonez și-l dorește este să apară îndoieli cu privire la viabilitatea garanțiilor sale de securitate din partea SUA.”

Relevanța Constituției pacifiste a Japoniei

Constituția pacifistă a Japoniei impusă de SUA la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial restrânge sever capacitatea Țării Soarelui Răsare de a se afirma militar. În curând se vor împlini 78 de ani de când acest document a intrat în vigoare și mulți, nu doar cei din așa-numita „extremă dreaptă”, pun la îndoială relevanța sa actuală. Confruntată cu teama îngrozitoare ca Beijingul să câștige controlul asupra Taiwanului și, prin urmare, puterea asupra liniilor maritime de comunicație ale Japoniei, importurilor de energie și industriei semiconductoarelor, Japonia trebuie să facă mult mai mult.

Prim-ministrul de atunci, relativ moderat, Fumio Kishida, a anunțat o creștere dramatică a cheltuielilor militare în 2023. Actualul prim-ministru Shigeru Ishiba pledează pentru o versiune asiatică a NATO pentru a pune în comun responsabilitățile de apărare în regiune împotriva amenințărilor Coreei de Nord, Rusiei și Chinei.

Opțiunea nucleară

Apoi este elefantul în cameră: opțiunea nucleară. În octombrie anul trecut, Newsweek a publicat un articol în care specula semnificația observațiilor pe care Ishiba le-a făcut la Institutul Hudson, unde a propus „împărțirea de către America a armelor nucleare sau introducerea armelor nucleare în regiune”. Ishiba nu era încă președinte al partidului său la acea vreme și poate că a fost doar o afirmație care să impresioneze aripa dreaptă a partidului său, dar s-ar putea, de asemenea, să sugereze puternic că Japonia are nevoie de propria descurajare nucleară domestică.

Până acum, publicul japonez nu este aproape de asta. Japonia a fost un apărător ferm al mișcării antinucleare încă din cel de-Al Doilea Război Mondial. Între timp, sondajele din 2019 au indicat o majoritate de 75% în favoarea semnării de către Japonia a TPNW (Tratatul privind interzicerea armelor nucleare), care, dacă s-ar întâmpla, ar submina și mai mult relația sa de securitate cu America. Cu toate acestea, un studiu mai recent și mai detaliat al companiei de cercetare Taylor and Francis a sugerat că acest sprijin se poate eroda.

Plasarea rachetelor cu rază lungă de acțiune în Kyushu – fără proteste publice semnificative – întărește această impresie și sugerează că starea de spirit a publicului din Japonia se poate schimba. Dacă tensiunile continuă să crească, iar Trump rămâne neclintit, ar putea fi timpul pentru un nou sondaj.