Planul UE de „Reînarmare a Europei” divizează conducerea Italiei: „străzile vor fi reparate până la vară”, însă situația e incertă

Planul Comisiei Europene pentru „Reînarmarea Europei” provoacă diviziuni în interiorul majorității ultraconservatoare de la putere în Italia. De o parte, dreapta atlantistă îl susține, în timp ce extrema dreaptă suveranistă se opune. Acest plan, care implică mobilizarea a aproape 800 de miliarde de euro pentru apărarea Europei, dintre care în jur de 50 de miliarde pentru Italia, stârnește dezbateri aprinse.

Opiniile divizate ale liderilor italieni

Giorgia Meloni, șefa guvernului italian, atlantistă ferventă și susținătoare a Ucrainei și a președintelui său Volodimir Zelenski, este de acord cu proiectul european. Totuși, vicepremierul Matteo Salvini, liderul partidului suveranist de extremă dreapta Liga și apropiat în trecut al președintelui rus Vladimir Putin, critică planul. El pare să încerce să profite de opinia publică ce este împotriva cheltuielilor militare, fiind susținut în acest sens de ministrul economiei, Giancarlo Giorgetti.

Este în interesul nostru să cheltuim 800 de miliarde (care sunt ale noastre) pentru a cumpăra arme, când aceeaşi UE nu ne permite să cheltuim câteva miliarde (care sunt ale noastre) pentru a construi şcoli şi spitale?

Întrebarea lui Salvini ridică un punct important, deoarece Italia a primit în jur de 190 de miliarde de euro în cadrul planului european de redresare post-pandemie.

Impactul deciziilor politice asupra cetățenilor

Dincolo de dezbaterile politice, deciziile luate de liderii italieni pot avea un impact semnificativ asupra vieții cetățenilor. Pentru ei, întrebarea este dacă fondurile ar trebui cheltuite pentru apărare sau pentru proiecte de infrastructură și servicii publice, cum ar fi școlile și spitalele.

În acest context, este important să ne amintim că Italia, a cărei datorie publică se apropie de 3.000 de miliarde de euro, sau 135,3% din PIB în 2024, a alocat circa 1,5% din PIB pentru apărare. Acest procent este departe de 2% din PIB, valoarea la care s-au angajat toate țările NATO în 2014 și care ar urma să crească în următorii ani.

În final, decizia va trebui să țină cont de multiplele provocări pe care le înfruntă Italia, inclusiv situația economică dificilă și nevoia de a se adapta la un mediu de securitate în continuă schimbare.