„Refugiați din Tijuana: Fugind de Pericole și Sărăcie, dar Frica Rămâne”

Refugiații din Tijuana, cei care au fugit de pericole și sărăcie, nu au reușit să lase în urmă frica. Aceasta este povestea celor care au ajuns în cel mai mare adăpost de migranți din America Latină, la periferia orașului Tijuana, la granița cu Statele Unite.

Adăpostul de la marginea orașului

Adăpostul găzduiește peste 1300 de oameni, fiecare cu povești cutremurătoare despre vieți răscolite de pericole și despre speranța care îi ține în viață în fiecare zi. Unii sunt imigranți deportați din SUA, alții sunt oameni urmăriți de carteluri de droguri sau care au fugit din țările lor din cauza grupărilor de crimă organizată.

„Suntem în cel mai mare cartier, în locul unde se află cele mai multe familii de migranți din Tijuana. Este ceva diferit față de ce am văzut până acum, peste 1000 de familii trăiesc în această zonă”, relatează Teodora Tompea.

Experiențe cumplite

Un exemplu este o femeie care a fugit din Sinaloa, unul dintre fiefurile celor mai de temut carteluri de droguri din America de Sud. Ea a trăit experiențe cumplite când traficanții i-au răpit cele două fiice, una dintre ele cu dizabilități. A fost momentul când a decis să fugă, deși nu știa unde o va duce drumul.

„Am fugit pentru că eram urmăriți de cartel. Cea mai afectată a fost fiica mea cea mare și fetița mea cu dizabilități – pe amândouă le-au răpit. A fost ținută ostatică timp de 8 ore și atunci am început să ne mișcăm, să acționăm”.

Migranții se confruntă cu o serie de probleme, inclusiv lipsa de locuri de muncă, economia slabă și pericolul constant al bandelor și grupărilor de crimă organizată.

Voluntarii care lucrează în centrul de adăpost spun că se descurcă tot mai greu, deoarece fondurile venite din America au scăzut drastic odată cu noua administrație Trump.

În așteptarea istovitoare a zilei când vor putea pune pasul pe pământ american, mulți dintre migranți renunță și se întorc în țările de origine. Cei care rămân… așteaptă minuni. Un ONG din România oferă sprijin celor care își caută adăpost.

„Ce face sistemul nostru, o parte din sistem, este să le ofere acestor oameni acces la acest loc. Oamenii să afle mult înainte de a ajunge aici și oamenii să nu ajungă să doarmă sub un pod, să doarmă pe stradă, să fie în situații vulnerabile în care pot fi traficați, în care pot fi răpiți, în care pot fi duși silnic la muncă, pentru că vor putea afla prin internet și pe un site foarte simplu de utilizat, vor putea afla despre acest loc și vor putea deja aplica pentru un loc de cazare aici. Și cei care conduc acest loc de cazare vor ști că vin niște oameni către ei”, explică Bogdan Ivănel, fondatorul ONG-ului Code for Romania.