În ultima vineri din Postul Mare, tradiția populară păstrează o serie de ritualuri legate de Vinerea Mare, ziua în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce. Aceste obiceiuri sunt transmise din generație în generație, iar credincioșii le respectă cu sfințenie pentru a primi spor și sănătate.
Ritualuri și tradiții în Vinerea Mare
În Vinerea Mare, dimineață, tradiția populară spune că oamenii alergau desculți prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare pentru a fi sănătoși pe tot parcursul anului. De asemenea, este obiceiul ca în această zi să se țină post negru și să se cânte Prohodul Domnului la Denie, seara.
Reclamă
În unele zone, în Vinerea Mare se dă cu tămâie în jurul copacilor și caselor pentru a le feri de dăunători, boli, trăznet și animale sălbatice. De asemenea, se spune că dacă plouă în Vinerea Mare, va fi un an mănos. Fetele nemăritate fac vrăji de dragoste în această zi, în speranța de a fi cerute de nevastă.
Vinerea Seacă și obiceiurile specifice
Această zi este cunoscută și sub numele de Vinerea Seacă, deoarece bătrânele postează post negru fără apă și pâine până la ora 17.00, când iau anafura de la biserică. Femeile respectă o serie de interdicții în această zi: nu umplu borș, nu coc pâine, nu cos, nu țes, nu torc, nu spală, pentru a nu supăra Sfânta Vineri.
În concluzie, Vinerea Mare este o zi deosebit de importantă în tradiția populară românească, marcând răstignirea și moartea pe cruce a Mântuitorului. Ritualurile și obiceiurile acestei zile sunt respectate cu sfințenie de credincioși, iar prin ele se transmite și păstrează învățăturile și valorile creștine de-a lungul timpului.
