România devine cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, depășind pentru prima dată în istorie Olanda și Germania în al doilea trimestru al anului 2024.

Conform datelor oficiale ale Comisiei Europene, țara noastră a atins o producție de 2,3 miliarde de metri cubi de gaze naturale, devansând Olanda, care a produs 2,2 miliarde, și Germania, cu 0,9 miliarde.

Reclamă

Această realizare evidențiază importanța resurselor naturale ale României și subliniază rolul său tot mai relevant pe piața energetică europeană.

O schimbare a clasamentului: România devansează Olanda și Germania

România a reușit să devină principalul producător de gaze din UE, chiar și cu o scădere de 4% față de trimestrul precedent, dar cu o creștere de 1% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.

Această poziție de lider a fost posibilă în contextul în care Olanda a înregistrat o scădere de 18% a producției, iar Germania a menținut o producție limitată, la o distanță semnificativă față de primele locuri.

În al doilea trimestru al anului 2024:

  • România a produs 2,3 miliarde de metri cubi de gaze naturale
  • Olanda a produs 2,2 miliarde de metri cubi
  • Germania a produs 0,9 miliarde de metri cubi

În ciuda succesului României, producția totală de gaze din Uniunea Europeană a scăzut la 8 miliarde de metri cubi, o reducere de 8% comparativ cu primul trimestru și de 18% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Această tendință de scădere reflectă eforturile Uniunii Europene de a reduce consumul de combustibili fosili, datorită crizei climatice și tranziției către surse de energie regenerabilă.

Consumul de gaze în UE a scăzut, de asemenea, considerabil, ajungând la 61 miliarde de metri cubi, o reducere cu 6% față de anul precedent, influențată de factori precum încheierea sezonului de încălzire de iarnă și reducerea utilizării gazelor pentru producerea energiei electrice.

Letonia a înregistrat cea mai mare scădere trimestrială, de 79%, iar România a fost a doua, cu o scădere de 62%.

Acest succes al României reprezintă un potențial strategic important în contextul dependenței energetice a Europei. Pe măsură ce statele membre încearcă să-și diversifice sursele de aprovizionare pentru a reduce dependența de Rusia și de alte țări non-UE, producția românească poate contribui la securitatea energetică a regiunii.