România va avea doar 12 județe, orașe și comune cu praguri minime de locuitori

Reforma administrativă în România: 12 județe în loc de 42
[read more]
România se pregătește să facă o schimbare majoră în organizarea sa administrativă. Un proiect legislativ de reorganizare a fost depus la Parlament și, dacă va fi aprobat, țara va avea doar 12 județe, în loc de 42. Propunerea vine ca urmare a unei inițiative lansate de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și a fost transformată într-un proiect de lege de către deputatul Tudor Benga.

Conform acestui proiect, pragurile de populație pentru orașe și comune vor fi stabilite la minim 10.000 de locuitori, respectiv 5.000 de locuitori. Această reformă administrativă are ca scop reducerea fragmentării teritoriale și eficientizarea absorbției fondurilor europene. De asemenea, se dorește ca localitățile să fie capabile să se autosusțină și să ofere servicii publice de calitate cetățenilor fără a fi dependente de guvern și de partidele politice.

În ultimii ani, subiectul reorganizării administrative a României a fost evitat de politicieni, deoarece ar putea duce la o reducere a influenței lor asupra cetățenilor. Actuala coaliție politică, formată din PSD, PNL și UDMR, pare să aibă un interes în menținerea fragmentării teritoriale actuale. Deputatul Tudor Benga consideră că este necesară aducerea acestei teme în dezbaterea parlamentară, pentru a obține poziții clare din partea tuturor actorilor instituționali implicați.

Proiectul depus în Parlament propune comasarea județelor, având în vedere identitățile tradiționale ale celor zece mari regiuni istorice ale țării. De asemenea, acesta ia în considerare și fluxurile umane, economice și logistice ale României de astăzi. În zilele următoare, deputatul Tudor Benga va detalia mai mult logica pragurilor și a comasării județelor într-o postare pe contul său de Facebook.

Reforma administrativă este considerată una dintre cele mai importante reforme necesare pentru dezvoltarea României. Reducerea fragmentării teritoriale și eficientizarea absorbției fondurilor europene vor contribui la crearea unui stat mai puternic și mai capabil de a-și îndeplini potențialul de dezvoltare. Acum rămâne de văzut cum va evolua dezbaterea parlamentară și care vor fi pozițiile actorilor implicați. România se află în fața unui moment crucial și decizia finală va avea un impact semnificativ asupra viitorului său administrativ.
[/read]