Rusia propune reluarea negocierilor de pace cu Ucraina pe baza condițiilor discutate în 2022 la Istanbul

În urma conflictului care a debutat în 2022, Rusia sugerează reluarea negocierilor de pace cu Ucraina, având ca punct de plecare acordul discutat la Istanbul. Acesta a fost refuzat de Ucraina, iar acum Rusia își exprimă dorința de a reveni la aceste condiții.

Condițiile Rusiei la Istanbul

În februarie 2022, au început negocierile între Ucraina și Federația Rusă la Istanbul. În cadrul acestor negocieri, Rusia a propus Ucrainei un acord care, conform Radio Liberty, ar fi însemnat practic capitularea Ucrainei. Acest acord, numit „Tratat privind reglementarea situației din Ucraina și neutralitatea Ucrainei”, a subliniat termenii Rusiei pentru un acord de pace după invazia pe scară largă pe care a declanșat-o la 24 februarie 2022.

Conform proiectului de acord, Rusia a formulat următoarele solicitări: Ucraina trebuie să-și reducă armata la 50.000 de oameni, inclusiv 1.500 de ofițeri. Ucraina nu trebuie „să dezvolte, să producă, să cumpere sau să desfășoare pe teritoriul său rachete de orice tip, cu o rază de acțiune mai mare de 250 km”. Ucraina trebuia să recunoască independența așa-numitelor republici Donețk și Lugansk. După câteva luni, Rusia a proclamat anexarea acestor două regiuni din estul Ucrainei, precum și a încă două din partea sudică a teritoriului ucrainean – Herson și Zaporojie. În prezent, președintele rus Vladimir Putin cere Ucrainei să recunoască aceste patru regiuni ucrainene ca aparținând Rusiei și retragerea trupelor ucrainene din aceste teritorii.

Ucraina a refuzat acordul

Procesul de negociere s-a blocat la sfârșitul lunii aprilie 2022, întrucât părțile erau în dezacord cu privire la principalele prevederi ale acestui proiect de acord. În același timp, armata rusă se retrăsese din nordul Ucrainei pentru că nu a reușit să cucerească Kievul sau să forțeze Ucraina să capituleze. Posibilitatea unor discuții de pace nu a mai fost luată în calcul după ce au fost descoperite numeroase cazuri de execuții în masă ale civililor ucraineni, precum masacrul de la Bucea, după retragerea forțelor ruse din suburbiile Kievului.

Șeful delegației ucrainene la negocierile de la Istanbul, David Arahamia, liderul partidului „În slujba poporului”, a declarat ulterior într-un interviu că delegația rusă a promis pace Kievului în schimbul refuzului de a adera la NATO. Ucrainenii nu au crezut în această promisiune, mai ales că premierul britanic de atunci Boris Johnson i-ar fi încurajat să lupte și să nu semneze documentul. Boris Johnson a negat orice rol în aceste discuții.

Victoria Nuland, fost subsecretar de stat american pentru afaceri politice, a admis într-un interviu că Washingtonul a considerat că acordul de la Istanbul nu era profitabil pentru Ucraina. Situația rămâne în continuare incertă, fără o soluție clară la orizont.