Schimbarea de poziție a lui Trump: De la diplomație la susținerea ofensivei Israelului împotriva Iranului

Donald Trump, președintele american, s-a prezentat mereu ca un „făuritor al păcii”, dar în ultimele luni a fost martor și poate chiar complice la o decizie care ar putea schimba echilibrul în Orientul Mijlociu: atacul aerian al Israelului asupra Iranului. În ciuda retoricii sale pașnice, Trump a permis ca ofensiva să se desfășoare, iar acum Statele Unite se află în pragul unei decizii majore.

Ultimatumul din 13 mai

În urmă cu aproximativ o lună, de pe scena unui forum de investiții din Arabia Saudită, președintele american Donald Trump a lansat un avertisment către Iran care s-a dovedit profetic.

„Nu vom permite niciodată ca America și aliații săi să fie amenințați de terorism sau de un atac nuclear”, le-a spus Trump celor prezenți, transmițând un mesaj conducerii de la Teheran. „Acum este momentul să aleagă. Acum. Nu avem mult timp de pierdut. Lucrurile se întâmplă într-un ritm foarte rapid.”

Până la jumătatea lunii mai, Pentagonul începuse să elaboreze planuri detaliate de urgență pentru a sprijini Israelul în cazul în care acesta și-ar duce la capăt ambiția veche de a ataca programul nuclear iranian. În același timp, SUA redirecționaseră deja mii de arme defensive din Ucraina sfâșiată de război către Orientul Mijlociu, în pregătirea unui posibil conflict.

Un proces lung și secret

Portretul care se conturează este acela al unui proces lung și secret de pregătire și al unui președinte care, timp de mai multe săptămâni, s-a aflat între diplomație și sprijinul pentru acțiunea militară, fiind, în cele din urmă, convins parțial de un aliat ale cărui acțiuni nu le controla în totalitate.

Furtuna care se apropie: Unul dintre primele semnale că Trump ar putea aproba un atac israelian a apărut în aprilie. Pe 17 aprilie, într-o întâlnire cu ușile închise, ministrul apărării din Arabia Saudită i-a transmis președintelui iranian Masoud Pezeshkian un mesaj dur: să accepte oferta lui Trump de a negocia, pentru a evita riscul unui război cu Israelul.

În primele luni ale mandatului său, Israelul prezentase deja Washingtonului o serie de opțiuni de atac. Trump refuzase atunci, preferând diplomația, dar apropiații spun că nu excludea complet forța militară.

Trump era sfâșiat între direcții contradictorii: unii aliați conservatori, precum Tucker Carlson, promovau ideea renunțării la războaiele externe, în timp ce alții, ca senatorul Lindsey Graham sau comentatorul Mark Levin, considerau un Iran nuclear o amenințare existențială. În acest timp el însuși se prezenta drept „unificator și făuritor de pace”.

În interiorul Partidului Republican, reacțiile au fost împărțite. Unii l-au acuzat pe Trump că a alimentat războiul. Și tabăra MAGA e divizată. Serviciile americane de informații consideră că atacurile au întârziat programul nuclear iranian cu doar câteva luni. Un atac major asupra instalației Fordow, singura care ar necesita bombe penetrante, ar fi necesar pentru un impact decisiv. Doar SUA au acea capacitate. Trump a spus că ia în considerare un astfel de atac, dar intențiile sale rămân neclare după ce joi a anunțat că va lua o decizie în următoarele săptămâni.