Sistemul rus de muncă forțată: deținuții în locul deficitului de personal

Confruntată cu o acută lipsă de forță de muncă în economia tensionată de război, Rusia folosește tot mai mult opțiunea personalului încarcerat, extinzând totodată programul de muncă forțată pentru infracțiuni minore. Iar cea mai dură și solicitantă muncă o duc prizonierii unui centru minier poluat din nordul îndepărtat al Rusiei.

De la Siberia la Cercul Polar Arctic

Yekaterina Fatyanova, o activistă siberiană și redactor part-time al unui ziar, a primit ordinul să se îmbarce a doua zi într-un avion și să zboare 1.500 km spre nord, dincolo de Cercul Polar Arctic, pentru a ispăși o pedeapsă de doi ani pentru încălcarea legilor rusești privind cenzura de război.

Destinația ei: Norilsk, un oraș sumbru și poluat, cu 175.000 de locuitori, care a fost odinioară un avanpost notoriu al rețelei de lagăre de muncă forțată Gulag a dictatorului sovietic Josef Stalin.

Pedeapsa ei: muncă forțată, un verdict ce presupune trimiterea infractorilor condamnați să lucreze pentru companii sau municipalități locale, în loc să fie închiși în închisoare.

Condamnările la muncă forțată – prescrise pentru zeci de infracțiuni minore, cum ar fi furtul – au crescut de cinci ori între 2020 și 2023, potrivit ministrului justiției Konstantin Chuychenko.

„Nu este Gulagul”

Guvernul afirmă că munca forțată, introdusă în forma sa actuală în 2011, este o formă umană de pedeapsă care reduce recidivismul, permițând, în același timp, infractorilor să contribuie la economie și societate.

Condamnații trăiesc sub supraveghere în „centre de corecție”, dar nu sunt desemnați oficial ca deținuți. Ei primesc salarii, au voie să dețină telefoane mobile și li se acordă câteva ore de „timp personal” în fiecare zi.

De la Norilsk la Muncă Forțată

Însă, două companii care beneficiază de acest sistem au declarat pentru Reuters că respectă pe deplin standardele de muncă.

De când Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, sute de mii de oameni s-au înrolat în armată sau au fugit în străinătate pentru a evita recrutarea. Acest lucru a lăsat companiile cu deficit de personal, ceea ce a dus la creșterea salariilor.

În noiembrie 2022, agenția de știri de stat TASS a declarat că 250 de condamnați au fost trimiși să lucreze la Uralvagonzavod (UVZ), un producător de tancuri.

Oficialii ruși nu au ascuns faptul că munca deținuților este văzută drept un avantaj pentru companiile care se luptă să recruteze personal.

Fatyanova, femeia care s-a trezit brusc transferată la Norilsk în primăvara anului trecut, are un istoric de activitate protestatară care se întinde pe aproape două decenii.

Problemele ei actuale au început în martie 2023, când a publicat un articol despre războiul din Ucraina, într-un ziar comunist cu tiraj redus, pe care îl conducea în timpul liber. Ea nu era autoarea articolului, care susținea că războiul era motivat de interese imperialiste.

În decembrie, a fost condamnată la doi ani de muncă forțată pentru „discreditarea forțelor armate”.

Fatyanova a declarat că speră ca, vorbind despre situația sa, să atragă atenția asupra traiului dificil al prizonierilor politici ruși. „Cred că atenția comunității internaționale ar trebui să conducă la o reformă a dreptului penal rus”, a afirmat femeia.