Superstiții și tradiții de Vinerea Mare

Vinerea Mare este o zi de mare semnificatie pentru credinciosii ortodocsi, marcand momentul rastignirii si mortii Mântuitorului Iisus Hristos pentru iertarea pacatelor omenirii. Aceasta zi este ultima vineri din Postul Pastelui si este considerata zi de doliu si jertfa, fiind marcata de traditii si obiceiuri specifice.

Semnificatia Postului Negru

Unul dintre obiceiurile importante in aceasta zi este postul negru, o forma de abtinere si rugaciune in onoarea lui Iisus. Postul autentic este vazut ca un mijloc de purificare a trupului si sufletului, apropiindu-i pe credinciosi de divinitate. Aceasta traditie are origini stravechi, fiind inspirata de exemplul lui Iisus Hristos care a postit 40 de zile si nopti inainte de inceperea propovaduirii Evangheliei.

In Vinerea Mare, credinciosii se abtin de la activitati obisnuite, cum ar fi aratura sau semanatura in gradina, pentru a evita a atrage ghinion si necazuri. Gospodinele sunt sfatuite sa nu coaca, sa nu coasa, sa nu tese si sa nu spele rufe, pentru a evita savarsirea unui pacat major. Se crede ca nerespectarea acestor interdictii ar putea atrage dureri de cap si lipsa norocului pana la urmatoarea sarbatoare.

Practici si Superstitii

In multe comunitati, Vinerea Mare este vazuta ca un moment al haosului si intunericului, in care credinciosii se simt lipsiti de protectia divina. Pentru a alunga influentele malefice, se recurge la practici cum ar fi afumarea pomilor si a caselor cu tamaie sau evitarea consumului de urzici, ca semn de respect fata de suferintele lui Iisus. Totusi, aceasta zi este si ocazia de aducere de flori la biserica si de trecere sub masa pentru atragerea norocului.

Pentru cei care tin postul negru, exista momente-cheie in care acesta poate fi incheiat, cum ar fi ora 15, cand Iisus si-a incredintat sufletul Tatalui Ceresc, sau ora 18, cand a fost coborat de pe cruce si ingropat. Vinerea Mare este o zi plina de semnificatie si traditii, marcand sacrificiul lui Iisus pentru mantuirea omenirii.