Miercuri, 12 ianuarie 2022, judecătorul Amer Jabre, de la Curtea de Apel Bucureşti, a motivat sentinta nr. 1950/2021, pronuntata la 16 decembrie in dosarul nr. 87/2/2021, prin care a desfiintat obligativitatea purtarii mastilor – atat in spatii deschise, cat si in spatii inchise.

Totul a inceput la 8 ianuarie 2021, cand plutonierul major Catalin Irinel Balauca de la ISU Bucuresti a atacat la Curtea de Apel Bucuresti Hotararea de Guvern nr. 1065/2020 privind prelungirea starii de alerta din decembrie 2020 pana in ianuarie 2021.

Minuta sentinţei: 

„Respinge cererea de interventie accesorie a petentului MAI in favoarea paratului Guvernul Romaniei, ca inadmisibila in principiu. Respinge exceptia lipsei de obiect a actiunii, ca neintemeiata. Respinge exceptia lipsei de interes, ca neintemeiata. Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului CNSU.

Admite in parte actiunea introdusa impotriva paratului Guvernul Romaniei. Anuleaza in parte a HG nr.1065/2020, respectiv art.1 din anexa nr.2.

Mentine in rest hotararea atacata. Respinge actiunea impotriva paratului CNSU, ca fiind promovata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Curtea de Apel Bucuresti, sub sanctiunea nulitatii. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor, prin intermediul grefei instantei, azi, 16.12.2021”, se arată în minuta publicată de Luju.ro.

Magistratul Amer Jabre a refuzat anularea integrala a HG-ului, desfiintand doar articolul 1 din anexa nr. 2, prin care Executivul a prelungit obligativitatea purtarii mastilor deopotriva in spatiile publice inchise si in cele deschise (inclusiv pe strada).

Judecătorul CAB a pornit de la noţiuni de baza, mai precis de la o serie de drepturi fundamentale ale omului: dreptul la viata privata, dreptul la propria imagine, dreptul la demnitate umana si dreptul la integritate personala.

Fragment din motivarea sentinţei

„In ceea ce priveste fondul

Prin HG nr.1065/2020, publicata in Monitorul Oficial nr. 1215 din 11 decembrie 2020, s-a dispus prelungirea starii de alerta in Romania, pe o perioada de 30 de zile, incepand din data de 14.12.2020, stabilindu-se totodata si masurile care urmau sa se aplice in aceasta perioada, respectiv masuri pentru cresterea capacitatii de raspuns (anexa nr.1), masuri pentru asigurarea rezilientei comunitatilor (anexa nr.2) si masuri pentru diminuarea impactului tipului de risc (anexa nr.3).

Desi reclamantul a facut referire la faptul ca hotararea de guvern ‘impune la restrangeri de drepturi constitutionale prevazute de art.22, art.23, art.25, art.29, art.30, art.32-35, art.39, art.41, art.45, art.47-49’, acesta nu a relevat nimic legat de situatia sa particulara, pentru a se verifica in ce masura este vizat de prevederile din anexele hotararii.

Singura referire punctuala la una din masurile din anexele hotararii de guvern si care, in mod evident, il vizeaza si pe reclamant, o constituie cea privitoare la obligatia de purtare a mastii in spatiile publice, spatiile comerciale, mijloacele de transport in comun si la locul de munca, mentionata in anexa nr.2, pct.1, potrivit caruia:

‘In conditiile art. 5 alin. (2) lit. d) si ale art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificarile si completarile ulterioare, in spatiile publice, spatiile comerciale, mijloacele de transport in comun si la locul de munca se instituie obligativitatea purtarii mastii de protectie, astfel incat sa acopere nasul si gura, in conditiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sanatatii si al ministrului afacerilor interne, emis in temeiul art. 13 si art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020, cu modificarile si completarile ulterioare’.

In consecinta, analiza legalitatii hotararii de guvern se va realiza numai din perspectiva acestei obligatii.

Analizand criticile concrete formulate de reclamant, se constata:

In privinta faptului ca in preambulul hotararii de guvern se mentioneaza doar actele normative de nivel superior aplicate, dar nu si articolele vizate, instanta constata ca, pentru analiza legalitatii din perspectiva obligatiei de a purta masca, referirile la ‘art. 3, 4, 6 si art. 71 alin. (1) din Legea nr. 55/2020’ sunt suficiente pentru a se stabili contextul normativ in care a fost adoptata hotararea.

In privinta faptului ca starea de alerta nu s-ar putea institui pentru o perioada totala mai mare de 30 de zile, instanta constata ca, potrivit art.3, alin.2 din Legea nr.55/2020 ‘Starea de alerta poate fi prelungita ori de cate ori analiza factorilor de risc indica necesitatea mentinerii raspunsului amplificat pentru o perioada de timp suplimentara, care nu poate fi mai mare de 30 de zile’.

Din interpretarea logico-gramaticala a textului rezulta ca numarul prelungirilor nu este limitat, ele putandu-se dispune ‘ori de cate ori’ se constata ca se impune mentinerea ‘raspunsului amplificat’, limitarea la 30 de zile vizand doar durata fiecarei ‘perioade de timp suplimentare’, scopul acesteia fiind acela de a obliga guvernul ca, la maxim 30 de zile, sa reanalizeze situatia si sa constate daca se mentin factorii de risc.

In ceea ce priveste faptul ca restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati nu se poate dispune decat prin lege, instanta retine ca, in lumina deciziilor CCR nr.381/2021, nr.391/2021, nr.416/2021 (potrivit carora Legea nr.55/2020 constituie o infrastructura legala corespunzatoare, cu norme suficient de clare si previzibile, care enumera categoriile de restrictii ce pot dispuse si care, astfel, garanteaza ca actele administrative de punere in executare a legii nu se pot abate de la vointa leguitorului) instanta este nevoita sa retina ca restrangerea este prevazuta de lege.

In ceea ce priveste faptul ca hotararea a fost adoptata de un guvern demis, care nu ar mai fi putut indeplini decat actele necesare pentru administrarea treburilor publice (conform art.110, alin.4 din Constitutia Romaniei), instanta apreciaza ca, plecand, teoretic, de la premisa ca starea de epidemie ar fi existat la data de 14.12.2020 si ca masurile dispuse ar fi fost necesare pentru combaterea acesteia, atunci acestea s-ar fi circumscris activitatii de ‘administrare a treburilor publice’, din moment ce ar fi avut ca scop conservarea, mentinerea, starii de sanatate a populatiei, fiind vorba de masuri ce fusesera dispuse si anterior, deci nu de initierea unei politici de sanatate noi.

In ceea ce priveste faptul ca in Romania nu a fost declarata starea de epidemie, instanta retine ca afirmatia este adevarata, neexistand un ordin al Ministerului Sanatatii sau alt act administrativ, general opozabil, prin care sa se fi declarat starea de epidemie; de altfel, la dosar se afla adresa nr.REG2/5481/23.06.2020 emisa de Ministerul Sanatatii – Directia relatii cu presa, afaceri europene si relatii internationale, in care se mentioneaza ca ‘Ministerul Sanatatii nu a emis nicun act normativ prin care sa declare epidemia de SARS-CoV-2 pe teritoriul Romaniei’ (fila 11).

Se remarca insa ca nici in cuprinsul Legii nr.55/2020, nici in cuprinsul HG nr.1065/2020 nu se face referire la starea de epidemie din Romania, in cele doua acte normative invocandu-se existenta pandemiei, care, potrivit art.3, lit.o din Legea nr.136/2020, reprezinta ‘extinderea unei epidemii pe mai multe continente’ (notiune nerelevanta, deoarece nu spune nimic despre situatia Romaniei, din moment ce este posibil teoretic ca epidemia sa fie extinsa pe alte continente decat Europa sau sa atinga si continentul Europa, dar nu Romania), precum si existenta unei anumite ‘situatii epidemiologice nationale’.

Din coroborarea celor doua notiuni, rezulta ca, in opinia Guvernului, pandemia (afirmata, in data de 11.03.2020, printr-o declaratie de presa, de catre directorul Organizatiei Mondiale a Sanatatii) ar afecta totusi, intr-o oarecare masura, si Romania, creand o anumita ‘situatie epidemiologica nationala’, nu sufient de ampla incat sa determine statul roman sa declare epidemie in Romania, dar totusi suficient de ampla incat sa fie considerata ‘o situatie de urgenta de amploare si intensitate deosebite’ si sa determine statul roman sa ia ‘un ansamblu de masuri cu caracter temporar’, inclusiv prin restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati fundamentale.

Cum deci starea de alerta prevazuta de art.2 din Legea nr.55/2020 nu este conditionata de existenta epidemiei, rezulta ca lipsa unui act administrativ de declarare a acesteia nu influenteaza validitatea hotararii de guvern.

In ceea ce priveste faptul ca ‘nu se fundamenteaza stiintific care este rationamentul privind obligativitatea purtatii mastii de protectie’, instanta constata:

In componenta sa materiala, cea mai intima, dreptul la viata privata implica dreptul fiecarei persoane de a dispune de propriul corp, drept atribuit prin creatie persoanei, si nu comunitatii; individului, si nu societatii; adica de a decide asupra modului in care il foloseste, aceasta presupunand, de exemplu, locurile in care se deplaseaza, miscarile pe care le face, obiectele, substantele cu care interactioneaza, felul in care se imbraca etc.

Ca atare, obligarea unei persoane de a-si amplasa pe fata un material constituie o ingerinta in dreptul la viata privata.

In plus, cum, dintotdeauna, fata a constituit partea cea mai expusa a corpului uman, vizibila practic permanent si in cadrul cvasitotalitatii activitatilor (cu unele exceptii restranse, cum ar fi anumite operatiuni militare / politienesti, lucrul subacvatic, lucrul in mediu toxic, etc.), fiind asociata in cultura umanitatii cu identitatea persoanei, reprezentand vectorul cel mai important de exprimare a unicitatii sale si caruia, pe cale de consecinta, omul i-a acordat, de-a lungul existentei sale, cea mai mare atentie, fiind, de altfel, si mijlocul uzual, prin care se realizeaza, inclusiv din punct de vedere legal, identificarea persoanei, in mod evident, obligatia acoperirii acesteia, fie si partiala, aduce atingere dreptului persoanei la propria imagine.

De asemenea, expresia faciala reprezinta un vector non-verbal de comunicare interpersonala, fiind mijlocul cel mai important prin care oamenii isi exteriorizeaza si isi transmit trairile, fiind deci intim legata de statutul de fiinta sociala al acestuia, astfel incat obligatia de acoperire a acesteia, fie si partiala, constituie o impiedicare a fiintei umane in exercitarea, prin utilizarea fireasca a unei parti a corpului, a uneia din functiile cu care a fost creata si care, in consecinta, ii este intrinseca, deci o incalcare a demnitatii umane (cu toate efectele negative in plan psihologic si sufletesc ce decurg de aici).

La cele de mai sus, se adauga afectarea integritatii persoanei, purtarea mastii afectand ritmul normal de respiratie al persoanei, ingreunand absorbtia aerului si obligand-o pe aceasta la un efort fizic suplimentar. Pentru speta si deci pentru retinerea ingerintei, este nerelevant daca persoana poate sa suporte acest efort fizic suplimentar sau nu, atat timp cat conditiile de viata pe pamant nu au fost create pentru respiratia prin intermediul unor filtre, ci printr-un contact direct si nemijlocit cu aerul, acesta fiind efortul de referinta la care trebuie raportata ingerinta.

In cazul unor persoane, masura de mai sus poate influenta negativ si starea de sanatate a acestora, putand exista contraindicatii pentru purtarea mastii, ipoteza pe care reclamantul nu a evocat-o, astfel incat ea nu va fi analizata.

Odata stabilit faptul ca masura constituie o ingerinta in exercitiul unor drepturi fundamentale, trebuie verificat daca aceasta ingerinta respecta cerintele impuse de art.53 din Constitutie, mai exact daca ea urmareste unul din scopurile legitime, respectiv: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav si daca ea este necesara intr-o societate democratica, fiind proportionala cu situatia care a determinat-o.

In ceea ce priveste scopul urmarit prin aceasta ingerinta, acesta, formal, poate fi considerat unul legitim, el constand in impiedicarea transmiterii virusului de la o persoana la alta si, deci, in mentinerea sanatatii publice.

In ceea ce priveste proportionalitatea ingerintei, trebuie analizat in primul rand daca masurile sunt adecvate (sunt apte, au capacitatea de a duce la atingerea scopului urmarit) si, in al doilea rand, daca sunt necesare (constituie cea mai mica ingerinta din cele posibile, fiind deci masuri in lipsa carora nu s-ar putea atinge scopul legitim in alt mod).

Trebuie, de asemenea, precizat ca o eventuala constatare a caracterului inadecvat al ingerintei face inutila cercetarea caracterului necesar al acesteia.

In final, trebuie precizat ca, fiind vorba de o ingerinta, statului ii revine sarcina de a demonstra caracterul adecvat si necesar al acesteia si, mai mult, este necesar ca demonstratia sa fie una clara, fara putinta de tagada.

In privinta caracterului adecvat al obligatiei de a purta masca, instanta constata ca paratii nu au fost in masura sa dovedeasca aptitudinea acesteia de a atinge scopul urmarit, impiedicarea raspandirii virusului.

Astfel, paratii s-au rezumat la a sustine ca Institutul National de Sanatate Publica a afirmat ca masca reprezinta unul din mijloacele de impiedicare a raspandirii virusului si ca Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda aceasta masura, chiar daca la inceput a avut o pozitie oscilanta.

Pentru a sustine cele de mai sus, paratii au indicat cateva link-uri catre site-urile OMS si Centrului National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile.

Verificand link-urile respective, se constata:

1. Adresa https://www.cnscbt.ro/index.php/info-populatie/1381-sfaturi-privind-utilizarea-mastilor/file mentioneaza urmatoarele:

‘Purtarea mastii este una dintre masurile de prevenire si limitare pentru raspandirea anumitor boli respiratorii, inclusiv cea determinata de noul coronavirus. Cu toate acestea, doar utilizarea unei masti nu este suficienta pentru a asigura un nivel adecvat de protectie si ar trebui adoptate si alte masuri la fel de relevante. Folosirea mastii trebuie combinata cu igiena adecvata a mainilor si cu alte masuri de prevenire si control a transmiterii noului coronavirus de la om la om.

Purtarea mastii, atunci cand nu este indicata, poate provoca costuri inutile, incarcarea achizitiilor si poate crea un fals sentiment de securitate care poate duce la neglijarea altor masuri esentiale, cum ar fi practicile de igiena a mainilor. Mai mult decat atat, utilizarea incorecta a unei masti poate afecta eficacitatea acesteia in reducerea riscului de transmitere’.

Din textul de mai sus, se observa ca, in ceea ce priveste utilitatea mastii in impiedicarea raspandirii virusului, se face doar o afirmatie concluziva (‘Purtarea mastii este una dintre masurile…’), fara niciun fel de argumentatie, desi tocmai acesta era obiectul actiunii, respectiv acela de a ‘justifica stiintific’ utilitatea ei, iar, in continuare se afirma ca, de fapt, masca trebuie purtata numai atunci cand este indicata, rezultand astfel, per a contrario, ca, de regula, ea nu este indicata.

Acest aspect este confirmat de mentiunile urmatoare din adresa respectiva.

Astfel, se observa ca numai persoanele cu simptome respiratorii trebuie sa poarte o masca si numai ‘daca prezinta febra, tuse si respiratie dificila’, in timp ce persoanelor fara simptome respiratorii li se recomanda ‘sa utilizeze tehnica de a tusi sau stranuta in interiorul cotului flectat sau sa-si acopere nasul si gura in timpul tusei si stranutului cu un servetel de unica folosinta, urmata de aruncarea acestuia dupa utilizare si spalarea imediata a mainilor cu apa si sapun’.

Fata de opinia de mai sus, rezulta cu evidenta faptul ca regula purtarii generale a mastii, de catre toate persoanele, cu simptome sau fara simptome respiratorii, cu febra, tuse si respiratie dificila sau fara aceste manifestari, nu constituie o masura adecvata si, evident, nici necesara.

2. Adresa https://www.cnscbt.ro/index.php/informatii-pentru-populatie/1351-infectia-cu-coronavirus-informatii-si-sfaturi-utile are urmatorul continut relevant:

‘Acoperiti-va gura si nasul cu o masca medicala, batista sau folositi plica cotului atunci cand tusiti sau stranutati. Spalati-va pe maini dupa aceea si aruncati masca sau batista. Evitati contactul personal apropiat cu persoanele ce prezinta febra si tusesc sau stranuta si mergeti la medic daca aveti febra, tusiti sau aveti dificultati la respiratie’.

In cazul calatoriilor cu avionul sau cu trenul, adresa respectiva mentiona urmatoarele:

‘Atunci cand tusiti sau stranutati acoperiti-va gura si nasul cu cotul indoit sau cu o batista – aruncati batista imediat si spalati-va pe maini. Daca alegeti sa purtati o masca de fata, asigurati-va ca aveti nasul si gura acoperite. Evitati atingerea mastii dupa ce ati pus-o pe fata, aruncati imediat mastile de unica folosinta dupa fiecare utilizare si spalati-va pe maini dupa indepartarea mastii’.

Se observa cu claritate ca, potrivit adresei de mai sus, nici macar in spatiile inchise, cu un grad ridicat de apropiere a persoanelor si pe o perioada indelungata, nu se impunea purtarea mastii, ea fiind doar o alternativa la tusitul sau stranutatul in interiorul cotului (deci numai in cazul acestor simptome), lasata la latitudinea exclusiva a fiecarei persoane in parte.

3. Adresa https://www.cnscbt.ro/index.php/informatii-pentru-populatie/1540-cum-purtam-masca-medicala/file mentioneaza urmatoarele aspecte relevante:

‘1.Purtati masca doar daca ingrijiti o persoana posibil infectata cu COVID-19.

2.Purtati masca daca tusiti sau stranutati.

3.Mastile sunt eficiente doar cand sunt folosite in combinatie cu curatarea frecventa a mainilor cu solutie pe baza de alcool sau cu apa si sapun.

4.Daca trebuie sa purtati masca, este necesar sa stiti cum sa o folositi si cum sa o aruncati in mod adecvat’.

Dupa cum rezulta, textul nemaiavand nevoie de clarificari, el nu numai ca nu face referire la obligativitatea generala a purtarii mastii, ci, dimpotriva, precizeaza ca ea se impune numai in cazuri foarte stricte, adica numai daca persoana tuseste sau stranuta (probabil, in virtutea faptului ca mastile ar putea totusi impiedica iesirea / intrarea particulelor de lichid de dimensiuni mari, aspect neafirmat de altfel) sau cand persoana ingrijeste o alta persoana posibil infectata cu virusul, remarcandu-se faptul ca textul are in vedere ingrijirea (care presupune un contact fizic sau o apropiere de persoana bolnava, pe o perioada indelungata) si nu simpla coexistenta in acelasi spatiu.

4. Adresa https://www.cnscbt.ro/index.php/info-populatie/1743-curatarea-si-dezinfectarea-suprafetelor-din-mediul-inconjurator/file nu contine niciun aspect relevant, el referindu-se la ‘Curatarea si dezinfectarea suprafetelor din mediul inconjurator’, nu la masti.


→ Recuperează până la 3500 euro dacă ai muncit în Germania în ultimii 4 ani<