Unde se vor face concedieri în sistemul bugetar

Guvernul anunță concedieri în instituțiile care nu se încadrează în bugetul alocat pentru salarii. Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a transmis că acolo unde nu sunt bani, disponibilizările vor deveni realitate. Potrivit acestuia, fiecare instituție publică va fi obligată să respecte limitele de cheltuieli impuse, iar în cazul depășirilor, măsurile vor include tăieri de personal.

In ce instituții se vor face reduceri de personal

Într-o conferință de presă susținută luni, Tánczos Barna a precizat că bugetele au fost construite pe baza tuturor obligațiilor salariale legale, inclusiv cu primele și bonusurile acordate. Totuși, a avertizat că situațiile în care instituțiile epuizează bugetul pentru salarii în prima parte a anului nu vor mai fi tolerate.

„Instituțiile care încearcă să consume fondurile alocate pentru salarii în prima jumătate de an și să lase descoperită a doua parte a anului sau ultimele luni nu o să aibă succes. Trebuie să se încadreze în limitele impuse de buget, iar dacă nu o pot face, trebuie să recurgă la disponibilizări”, a declarat ministrul.

Această măsură vine pe fondul presiunilor venite din partea Comisiei Europene, în contextul în care România trebuie să reducă deficitul bugetar. Reducerea aparatului bugetar este una dintre condițiile necesare pentru accesarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Pe 4 iunie 2025, Comisia urmează să publice o evaluare a progreselor în reducerea deficitului, iar România riscă sancțiuni dacă nu demonstrează măsuri clare în această direcție.

Guvernul intenționează să ceară un termen suplimentar pentru prezentarea unui plan detaliat de măsuri.

„Discuţiile au fost purtate începând din ianuarie, am avut foarte multe discuţii cu Comisia Europeană, am oferit detaliile cerute şi cu privire la măsurile luate în decembrie şi detaliile legate de buget. Le-am arătat care este impactul, care sunt calculele noastre, cum încercăm să ne încadrăm în ţinta de 7% deficit. Sperăm ca până pe 4 iunie să avem o înțelegere rezonabilă din partea Bruxelles-ului”, a declarat Barna.

Pe lângă presiunea europeană, guvernul se confruntă și cu instabilitatea economică la nivel internațional. Tánczos Barna a făcut referire la tensiunile comerciale dintre Statele Unite și Uniunea Europeană, precum și la creșterea prețurilor la materii prime, ca factori care complică suplimentar situația economică a țării.

„Avem această incertitudine la nivel internaţional, SUA, Uniunea Europeană, această dispută care astăzi iar a apărut pe prima pagină, pe taxele vamale, lucru care afectează în mod cert economia Europei, nu doar economia naţională României”, a declarat ministrul Finanțelor.

În plan intern, începutul anului 2025 a fost marcat de tensiuni politice care au afectat ritmul reformelor și nivelul colectării la buget. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că economia României a încetinit în primul trimestru al anului, ceea ce pune și mai multă presiune pe echilibrul bugetar.

Tánczos Barna nu a avansat cifre exacte privind concedierile, dar a precizat că reducerea numărului de angajați este inevitabilă în anumite instituții.

„Fiecare instituție trebuie să își facă propria analiză și să decidă cum se încadrează în buget. Dacă nu se poate fără reduceri de personal, atunci trebuie luate aceste decizii. Este mai bine să avem instituții funcționale cu mai puțini oameni, decât instituții blocate din lipsă de fonduri”, a afirmat ministrul.

Ministerul Dezvoltării a transmis deja o circulară către autoritățile locale în care solicită reducerea cheltuielilor, inclusiv a celor de personal, pentru a evita problemele de plată în ultima parte a anului. Situația tensionată a generat și reacții din partea sindicatelor din sectorul public, care anunță proteste.

Anunțurile guvernului au fost urmate de reacții rapide din partea sindicatelor din sistemul public, în special cele din educație, sănătate și administrație. Acestea au avertizat că nu vor accepta concedieri fără o consultare reală și un plan de restructurare transparent.

„Nu putem accepta ca angajații din sectorul bugetar să fie sacrificați pentru greșelile de gestiune ale guvernelor anterioare. Ne opunem disponibilizărilor colective și vom cere un plan de restructurare transparent și echitabil”, au transmis reprezentanții sindicatelor.

Protestele sunt deja anunțate în marile orașe, iar liderii sindicali cer întâlniri urgente cu premierul și cu ministrul Finanțelor. Scopul acestora este clarificarea măsurilor anunțate și stabilirea unui calendar ferm pentru eventualele reduceri de personal sau restructurări.

În paralel, guvernul trebuie să demonstreze Comisiei Europene că are un plan coerent pentru reducerea deficitului. Un element central în acest efort îl constituie fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Este extrem de important să arătăm Comisiei că avem un plan clar. Dacă nu dăm semnale clare că suntem capabili să facem ordine în cheltuieli, riscăm să pierdem accesul la fonduri esențiale pentru investițiile din infrastructură, educație și sănătate”, a subliniat ministrul.

În ciuda percepției publice, ministrul Finanțelor a respins ideea că măsurile reprezintă austeritate. El a explicat că obiectivul guvernului este eficientizarea utilizării banilor publici și nu tăierea arbitrară a salariilor sau oprirea investițiilor.

„Nu vorbim despre austeritate în sensul clasic. Vorbim despre prioritizare, despre eliminarea risipei, despre a face mai mult cu mai puțin. Este nevoie de o restructurare profundă, dar ea trebuie făcută inteligent, cu respect față de contribuabili și față de angajații statului”, a conchis Barna.

Până la publicarea raportului Comisiei Europene pe 4 iunie, guvernul trebuie să demonstreze că poate controla cheltuielile și continua reformele. În același timp, presiunea internă se intensifică, pe măsură ce protestele se anunță mai ample și cererile sindicatelor devin mai ferme.

Problemele din administrația publică sunt agravate de contextul economic general, dar și de slaba colectare a veniturilor. Situația actuală ar putea marca începutul unei perioade de reforme profunde, cu efecte sociale vizibile.

Angajații din sectorul public rămân în așteptare, iar opinia publică urmărește cu atenție măsurile pe care le va lua guvernul în următoarele săptămâni. Totul depinde de capacitatea autorităților de a gestiona presiunile externe și interne fără să destabilizeze funcționarea instituțiilor publice.