Vestea dimineții în România. Este vorba despre Ion Iliescu, e confirmat

Parchetul General a trimis în judecată dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, în care opt persoane, printre care fostul președinte Ion Iliescu și fostul premier Petre Roman, sunt acuzate de infracțiuni contra umanității.
Printre inculpați se mai află și fostul șef al SRI Virgil Măgureanu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, consilierul Adrian Sârbu, liderul minerilor Miron Cozma, generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu și colonelul în rezervă Petre Peter.
Faptele din 1990 pentru care sunt judecați opt foști oficiali români
Potrivit comunicatului oficial,
„procurorul de caz din cadrul Secției parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus trimiterea în judecată a inculpaților: Iliescu Ion, la data faptelor președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României, Roman Petre, la data faptelor prim-ministru al Guvernului provizoriu al României, Voiculescu Gelu-Voican, la data faptelor viceprim-ministru al Guvernului provizoriu al României, Măgureanu Virgil, la data faptelor director al Serviciului Român de Informații, Sârbu Adrian, la data faptelor consilier al prim-ministrului Guvernului provizoriu, toți sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității”
. Sunt indicate mai multe articole din Codul Penal, iar în cazul lor sunt menționați peste 2.500 de „subiecți pasivi secundari”, în funcție de fapta reținută.
În ceea ce-l privește pe Miron Cozma, la data faptelor lider de sindicat, acesta este acuzat tot de infracțiuni contra umanității, iar în cazul său sunt indicați aproape 1.500 de subiecți pasivi. În plus, generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu și colonelul Petre Peter, comandanți ai unor unități militare din subordinea Ministerului de Interne, sunt acuzați pentru implicarea directă în reținerea și persecutarea ilegală a sute de persoane.
Ancheta Parchetului descrie contextul din iunie 1990:
„cei mai înalți factori decizionali în statul român la acel moment – Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutați de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau, printre care Măgureanu Virgil – directorul Serviciului Român de Informații, Sârbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane”
Procurorii susțin că protestul din Piața Universității, început pe 22 aprilie 1990, a fost o manifestație de durată împotriva noii puteri, cu cereri precum „ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înființarea unei televiziuni libere și alte astfel de solicitări de factură democratică”.
Comunicatul menționează că:
„Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, Măgureanu Virgil şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanților aflați fizic în Piața Universității, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acțiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestații, în special liderii de opinie, precum și împotriva oricărei persoane care manifesta o oarecare formă de opoziție”
Procurorii susțin că această acțiune a fost pregătită și justificată printr-o „comunicare publică, manipulativă, insidioasă” cu privire la pericolul pe care îl reprezentau manifestanții.
Urmarea, spun anchetatorii, a fost formarea „unui grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară și civilă”, în frunte cu liderii politici ai momentului.
Acțiunile au fost executate de „persoane care au acţionat în cunoștință de acest atac, alături de un număr mare de persoane care au acționat fără să cunoască existența atacului, ca urmare a manipulării”.
Acțiunea represivă a început pe 13 iunie 1990, când, potrivit procurorilor, „inculpații au pus în practică acțiunea represivă împotriva manifestanților aflați în Piaţa Universităţii din Bucureşti. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării”.
Conform comunicatului, „acțiunea represivă a avut caracterul unui atac generalizat și sistematic”, în cadrul căruia s-au comis următoarele fapte:
- Moartea prin împușcare a 4 persoane
- Violul a două persoane
- Vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1311 persoane
- Persecutarea prin privarea nelegală de libertate și restrângerea acestui drept, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1211 persoane
În dimineața aceleiași zile, „peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate în Unitatea Militară 0575 Măgurele a Ministerului de Interne, unde au fost reţinute până în după amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară”.
Forțele de ordine au intrat în forță în sediile Universității și Institutului de Arhitectură, iar „persoanele aflate în incintă au fost evacuate prin acte de violenţă”.
„Muncitorii aduși în Piața Universității de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele aflate în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii împreună cu forțele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor”.
Reacția opoziției a fost una dură: „au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii. S-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane”.
Vrei să continui cu ultima parte a articolului, formatată în același stil?
Horoscop rune luna martie 2025: Mihai Voropchievici îi surprinde pe Gemeni, Raci și Pești
Vecina mea a refuzat să curețe după ce a folosit grătarul meu — a doua zi, mi-a lipit reguli pentru proprietatea mea pe ușă și a cerut să le respect
”Legionar, nu nazist”. Unul din cei mai cunoscuți sociologi dă verdictul despre salutul controversat al lui Călin Georgescu
Conținutul publicat pe ziareonline.ro poate fi preluat doar în limita a 500 de caractere, cu menționarea sursei și link activ. Orice utilizare neautorizată reprezintă o încălcare a Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și va fi sancționată conform legislației în vigoare. 🚨