Salariile a aproximativ 1,8 milioane de angajați din România vor crește cu cel puțin 650 de lei începând cu 1 ianuarie 2025, ca urmare a implementării Directivei (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.
Această creștere va afecta între 25% și 33% dintre salariații cu normă întreagă și va aduce venituri mai mari pentru toți cei cu venituri mici, conform unei analize realizate de Blocul Național Sindical (BNS).
Reclamă
Ponderea salariului minim brut
Guvernul a aprobat Legea privind stabilirea salariilor minime europene, asigurând transpunerea directivei în legislația națională. „De prevederile Directivei, începând cu 1 ianuarie 2025, va beneficia până la o treime din forţa muncă angajată cu normă întreagă din România (aproximativ 1,8 milioane de salariaţi), altfel spus, toţi cei cu venituri mici”, au precizat niște economişti.
Ponderea salariului minim brut în câştigul mediu brut urmează să se majoreze de la nivelul de aproximativ 40% la sfârşitul lunii iunie, spre 48 până la 52% din câştigul salarial mediu brut estimat pentru 2025 de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.
În iulie 2024, câştigul salarial minim brut raportat la salariul mediu brut real s-a situat în jurul valorii de 44,5%. România are în prezent un salariu minim brut garantat în plată de 3.700 de lei și alte două salarii minime brute sectoriale: 3.436 de lei pentru sectorul agricol/industria alimentară și 4.582 de lei pentru sectorul construcțiilor.
Pe baza datelor oferite de Inspecția Muncii, situația salariaților cu normă întreagă este următoarea:
- Număr total de salariați: 5.486.604
- Număr de contracte cu normă întreagă: 5.786.472
- Ponderea contractelor cu normă întreagă în total contracte de muncă: 86,63%
- Număr de salariați cu salariul minim pe economie: 718.477
- Număr total de salariați cu salarii minime (inclusiv sectoriale): 998.530, reprezentând 18,2% din salariații cu normă întreagă
Este de așteptat ca majorarea salariului minim să provoace presiuni pentru creșterea salariilor minime sectoriale. Această ajustare vine într-un context în care există o incidență mare a angajaților cu venituri mici în structura salariilor din România.